Începând de astăzi 1 octombrie, 18 județe, printre care și Bistrița-Năsăud au intrat în etapa a treia de implementare și operaționalizare a Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică.
Sistemul de monitorizare electronică se aplică și în cadrul procedurilor de control judiciar, control judiciar sub cauțiune și arest la domiciliu, în cauzele în care organele judiciare vor dispune obligația de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere în sarcina inculpatului cercetat penal.
Conform unui comunicat de presă al IPJ BN, utilizarea sistemelor electronice permite o creștere a gradului de asigurare a măsurilor de protecție a drepturilor persoanelor protejate, dar nu reprezintă o măsură de constrângere, ci o metodă de monitorizare/supraveghere, care permite urmărirea modului de respectare a măsurilor dispuse în cadrul unor proceduri judiciare.
„Utilizarea acestor sisteme permite adoptarea unor măsuri pentru prevenirea și contracararea unui eventual contact fizic între victima violenței domestice și agresor sau, pe viitor, respectarea obligațiilor impuse de executarea măsurii arestului la domiciliu, controlului judiciar, controlului judiciar sub cauțiune.
Monitorizarea se va realiza automat, sistematic și exclusiv pe teritoriul României, asupra unor dispozitive electronice, pe baza identificatorului acestora și în raport de anumite reguli. Identitatea persoanei supravegheate și a persoanei/persoanelor protejate, care poartă dispozitivele electronice, va fi cunoscută doar de organul de supraveghere care creează semnalarea.
Pentru monitorizarea electronică sunt stabilite roluri clare, reguli și proceduri de monitorizare, alertare și intervenție, prin partajarea informațiilor, astfel încât, în cadrul monitorizării, să nu fie cunoscute datele purtătorilor dispozitivelor de supraveghere, ci doar identificatoarele (ID-urile) acestor dispozitive.
După introducerea în sistem a semnalării, organul de supraveghere, precum și organul judiciar care a impus obligația de a purta un dispozitiv electronic de supraveghere va avea acces, în anumite condiții stabilite de lege, la datele de localizare ale celui care poartă dispozitivul electronic, în scopul verificării respectării obligațiilor ce revin persoanei supravegheate“, a transmis sursa citată.
Cazurile de nerespectare a ordinelor de protecție, în creștere
În primele 8 luni ale acestui an, în urma intervențiilor la cazuri de violență domestică, polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Bistrița-Năsăud au emis 141 de ordine de protecție provizorii. Din totalul ordinelor de protecție provizorii emise, 126 au fost confirmate de unitățile de parchet (aproximativ 90 %). În aceeași perioadă, polițiștii au intervenit la 317 de cazuri de violență domestică, dintre care 98 în mediul urban și 219 în mediul rural. În județul Bistrița-Năsăud, numărul faptelor penale în domeniul violenței domestice a scăzut cu 16,36%, față de primele 8 luni ale anului 2023, de la 379 la 317 fapte.
Astfel, au fost înregistrate scăderi, comparativ cu perioada similară a anului 2023, pentru infracțiunile de lovire sau alte violențe (de la 222 la 174 de fapte), la infracțiunile de amenințare (de la 46 la 33 de astfel de fapte), dar și o creștere în cazurile de nerespectare a ordinelor de protecție, așa cum este prevăzută de Legea 217/2003 (de la 17 la 40 de cazuri sesizate).
După locul comiterii, 98 de infracțiuni de violență în familie au fost comise în mediul urban și 219 în mediul rural, 290 la domiciliu și 27 în spațiul public. În primele 8 luni ale anului 2024, s-a înregistrat o scădere față de perioada similară a anului 2023, atât a numărului autorilor (331) care comit astfel de fapte, cât și a victimelor acestora (367).
În aceeași perioadă, instanțele judecătorești au emis 121 de ordine de protecție, 68 fiind provenite din ordine de protecție provizorii.
Referitor la nerespectarea ordinului de protecție provizoriu, au fost sesizate 40 de infracțiuni, dintre care 14 în mediul urban și 26 în mediul în rural.
Polițiștii emit ordine de protecție provizorii, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, când constată că există un risc iminent ca viața, integritatea fizică ori libertatea unei persoane să fie puse în pericol printr-un act de violență domestică, în scopul diminuării acestuia.