Un foișor din lemn, cu loc special pentru ceterași și spațiu generos de joc, era neîncăpător, pe vremuri, în unele sate din Bistrița-Năsăud. Se numea „dugeana de joc“ și era o construcție specifică mai ales pentru Valea Ilvei.

Construcția reproduce structura pavilioanelor de tip urban și a apărut din necesitatea tinerilor de a avea un loc de agrement și socializare.

Jocul săptămânal se desfăşura în satele româneşti, de obicei, într-o şură mai mare a unui gospodar, dar acoperişul cu paie constituia un pericol permanent de incendiu, deoarece se fuma. Aceste construcții comunitare, „dugenele de joc“, ofereau siguranţă din acest punct de vedere, erau mai spaţioase şi avantajau privitorii numeroşi.

Un loc emblematic pentru Ilva Mare

O „dugeană de joc“, de proveniență din Ilva Mică, se se află la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca.

Singura rămasă într-o comunitate rurală este dugeana de joc din Ilva Mare. Aceasta urmează să fie restaurată și să fie reintrodusă în spațiul comunitar. Conform lui Pavel Berengea, care este profesor de istorie și se îngrijește de Muzeul Satului din Ilva Mare, dugeana are în jur de 100 de ani vechime și era un loc emblematic pentur oamenii din localitate.

Ai se făcea întâlnirea, socializarea oamenilor. Era prevăzută cu bănci, cu un loc pentru ceterași, iar în mijloc se făcea hora. Este singura care există pe Valea Ilvei. Aici se făcea joc la dugeană, așa se spune în însemnările vremii. I-am spus domnului primar să nu îi schimbe structura, trebuie doar ridicat postamentul, pentru că ea a rămas sub nivelul drumului. Dacă se dezmembrează, lemnul trebuie însemnat. Trebuie refăcută zidăria, dar lemnul e bun, a fost făcută din lemn cioplit. Acoperișul trebue schimbat, trebuie făcut din șindrilă“, a spus Berengea.

Alături de muzeul din localitate, podurile din lemn peste râul Ilva, punctul gastronomic local și Poiana Cătunenilor, un loc superb pe dealurile din Ilva Mare, istoricul consideră că dugeana de joc poate fi o atracție turistică, dar și un loc de referință pentru socializare

Va arăta exact ca pe vremuri

Restaurarea va costa circa 200 000 de lei și a readuce construcția într-o stare adecvată, păstrând aspectul autentic.

E fațada comunei, se află în fața bisericii și musai trebuie reabilitată. Trebuie reabilitată integral, trebuie făcut zidul cu piatră naturală și acoperită cu draniță, pentru că acum e tablă pe ea și nu e autentică. Noi mai avem două poduri din lemn peste râul Ilva care s-au reabilitat. Ambele au fost reabilitate când era fostul primar, iar eu eram viceprimar. Și un pod de genul acela, care a fost doar învelit în scândură, fără să îl desfacă de totol a costat 180 000 de lei. Nu a făcut fundație la el, nu a făcut nimic altceva. Eu am identificat, la dugeană, fiecare grinduță care trebue înlocuită și trebuie înlocuită autentic. Acesta este interesul meu. O să arate exact ca pe vremuri. Iluminată frumos noaptea, a fi ceva interesant pentru Ilva Mare și este emblema satului.  Este o construcșie octogonală semideschisă, ca o grădină de vară. Acum plouă în ea de o vreme și e păcat să se degradeze pentru că este singura rămasă. Pe vremuri era câte una în fiecare sat, era la Poiana Ilvei, la Măgura, era peste tot. Duminica se făcea joc la dugeană, erau ceterași care cântau acolo, tineri care jucau și când se însra, fiecare își lua fătuca și o conducea acasă“, explică Octavian Cicșa, primarul comune Ilva Mare.

Aici, tinerii, au învățat adevăratele jocuri românești

„Pe timpuri, în zilele de sărbătoare, acest foișor era neîncăpător de fete și feciori care jucau adevăratul joc românesc până la asfințitul soarelui.
Astăzi, din păcate, în județul Bistrița-Năsăud mai există o singură „dugeană”, la Ilva Mare…și cea din poză, care se află în Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, adusă de ceva vreme bună din Ilva Mică.
Îmi doresc foarte mult ca măcar în 2 sau 3 sate din județul Bistrița-Năsăud să se reconstruiască aceste foișoare. Poate, acum, nu or mai fi de mare folos, dar din punctul meu de vedere, sunt niște embleme identitare a satelor din județul Bistrița-Năsăud.
Aici, tinerii, au învățat adevăratele jocuri românești…nu cele pe care le vedeți în ziua de astăzi pe scena sau la televizor, care, tot din punctul meu de vedere, sunt niște „jocuri” false…! căci, odată cu falsificarea costumului tradițional românesc, și dansurile/jocurile românești au fost falsificate…de așa numiții „coregrafi” sau „domni” cu doctorate în folclor.
Multe s-au pierdut, și multe se vor pierde…!“, atrăgea atenția, într-o postare din 2016, Iosif Ciunterei („Cu Iosif pe coclauri“)

 

SPUNE-TI PAREREA