Vineri, 10 mai, a început, oficial, campania electorală pentru alegerile locale și europarlamentare. La nivel național, peste 18,96 milioane de cetăţeni cu drept de vot erau înscrişi în Registrul electoral la sfârşitul lunii aprilie, conform Autoritații Electorale Permanente.
Aceştia sunt aşteptaţi la urne pe 9 iunie pentru alegerea consilierilor locali, judeţeni, preşedinţilor de consilii judeţene, a primarilor, precum şi pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European.
Candidaturile au rămas definitive – pe 29 aprilie cele pentru mandatele de eurodeputaţi, iar pe 8 mai – candidaturile pentru alegerile locale.
La alegerile europarlamentare vor participa 12 formaţiuni politice şi alianţe electorale şi patru candidaţi independenţi.
Cele 12 formaţiuni şi alianţe care participă cu liste de candidaţi sunt:
* Alianţa Electorală PSD PNL
* Alianţa Dreapta Unită USR – PMP – Forţa Dreptei
* România Socialistă
* Alianţa pentru Unirea Românilor
* Partidul S.O.S. România
* Partidul Alternativa Dreaptă
* Partidul Umanist Social Liberal
* Partidul Reînnoim Proiectul European al României
* Uniunea Democrată Maghiară din România
* Partidul România Mare
* Partidul Patrioţilor
* Partidul Diaspora Unită.
Candidaţii independenţi înscrişi la europarlamentare sunt: Paula-Marinela Pîrvănescu, Vlad-Dan Gheorghe, Nicolae-Bogdănel Ştefănuţă şi Dumitru-Silvestru Şoşoacă.
În municipiul Bistrița, cinci candidaturi au fost validate, potrivit unui comunicat de presă al Biroului Electoral de Circumscripție Municipal nr. 1, la Primăria Bistrița:
Ioan Turc, PNL
Gabriel Lazany, PSD
Rodica Dobraniș, AUR
Călin Stan, Alianța Dreapta Unită
Alexandru Toniuc, PNȚ MM
De asemenea, la Consiliul Județean Bistrița-Năsăud șase candidaturi au fost validate până la expirarea termenului acordat pentru depunerea și validarea lsiterlor de candidați la alegerile locale din 9 iunie 2024:
Radu Moldovan- PSD
Robert Sighiartău – PNL
Ionuț Simionca – Alianța Dreapta Unită
Ovidiu Florean- AUR
Lorant Sas – REPER
Mircea Taloş – PNŢ MM
În Capitală, 56 de candidaţi îşi dispută fotoliile de primari – nouă intră în cursă pentru funcţia de primar general, iar 47 pentru cele şase funcţii de primari de sectoare.
Reguli în campania electorală
Biroul Electoral Central a precizat că în timpul campaniei electorale se aplică reguli specifice în privinţa acţiunilor şi materialelor de propagandă permise.
Conform BEC, în campania electorală este interzisă folosirea mesajelor sau sloganurilor cu caracter discriminatoriu sau a mesajelor de incitare la ură şi intoleranţă, precum şi a oricăror forme, mijloace, acte sau acţiuni de defăimare şi învrăjbire religioasă sau etnică.
Competitorii electorali trebuie să respecte regulile generale privind desfăşurarea campaniei electorale, să aibă un discurs echilibrat, onest şi constructiv şi să evite denaturarea sau manipularea informaţiilor pentru a preveni răspândirea ştirilor false, a acţiunilor de dezinformare şi a oricăror derapaje de natură să afecteze buna desfăşurare a procesului electoral.
Discursul electoral şi mesajele cu caracter politic transmise de către competitorii electorali trebuie dezvoltate în aşa fel încât să ofere garanţii privind respectarea şi promovarea principiilor democraţiei şi să contribuie la dezvoltarea unui climat de integritate în desfăşurarea campaniilor electorale, atât din respect pentru ceilalţi competitori, cât şi pentru alegători, a mai precizat BEC. Încălcarea normelor legale atrage aplicarea sancţiunilor contravenţionale ori penale, după caz.
Ghidurile de finanţare a campaniei pentru cele două tipuri de alegeri stabilesc reguli stricte în campania electorală pentru partide, alianţe şi candidaţi.
Primarii stabilesc locurile speciale pentru afişaj electoral la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale şi pentru Parlamentul European şi asigură amplasarea de panouri electorale în cadrul acestora.
În campania electorală, competitorii vor putea utiliza numai următoarele tipuri de materiale de propagandă electorală: afişe electorale cu dimensiuni de cel mult 500 mm o latură şi 350 mm cealaltă latură – pentru alegerile locale, respectiv 500 mm o latură şi 300 mm cealaltă latură – pentru alegerile europarlamentare; afişe electorale prin care se convoacă o reuniune electorală cu 400 mm o latură şi 250 mm cealaltă latură; materiale de propagandă electorală audio sau video, difuzate de mass-media audiovizuală gratuit sau contra cost; publicitate în presa scrisă; materiale de propagandă electorală online; broşuri, pliante, materiale tipărite pe suport hârtie, precum calendare, fluturaşi şi altele asemenea.
Totodată, nu vor putea fi finanţate în campania electorală utilizarea vehiculelor inscripţionate sau colantate cu sloganuri de campanie, imagini ale candidaţilor, precum şi cu orice alte referiri la competitorii electorali, utilizarea vehiculelor care difuzează materiale audio, în mers sau staţionar, spectacole, serbări, focuri de artificii.
Sunt interzise bannerele, mesh-urile, corturile publicitare, pavilioanele publicitare, panourile publicitare mobile, steagurile publicitare, calcanele, ecranele publicitare, indicatoarele publicitare direcţionale, structurile de publicitate autoportante, mijloacele de publicitate, panourile publicitare, proiectele publicitare speciale, publicitatea luminoasă.
În campania electorală, competitorilor le este interzisă efectuarea de cheltuieli în legătură cu oferirea, darea sau distribuirea către alegători, în mod direct sau indirect, a măştilor, a dezinfectanţilor, a odorizantelor auto, a pixurilor, cănilor, ceasurilor, tricourilor, jachetelor, gecilor, a impermeabilelor, pelerinelor, vestelor, şepcilor, căciulilor, fularelor, sacoşelor, pungilor, umbrelelor, găleţilor, brichetelor, chibriturilor, a produselor alimentare, produselor alcoolice, ţigărilor şi a altor produse din tutun, a calendarelor bisericeşti şi a altor asemenea produse, precum şi a oricăror alte bunuri oferite cu scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat.
Partidele politice, alianţele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi vor avea obligaţia de a imprima, în mod vizibil, pe toate materialele de propagandă electorală tipărite numele candidatului, denumirea partidului politic, a alianţei electorale din care acesta face parte, a alianţei politice sau a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, după caz, care le-a comandat, denumirea operatorului economic care le-a realizat, codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă, precum şi tirajul.
Formaţiunile politice şi candidaţii nu vor putea produce materiale de propagandă electorală în regie proprie.
Candidaţii vor putea să îşi facă campanie electorală şi prin intermediul serviciilor de programe audiovizuale, conform mai multor reguli stabilite de Consiliul Naţional al Audiovizualului.
Aceştia vor avea acces la serviciile de radio şi de televiziune, publice şi private, numai în emisiunile special prevăzute în acest sens.
Radiodifuzorii publici şi privaţi sunt obligaţi să asigure desfăşurarea unei campanii electorale echitabile, echilibrate şi corecte pentru toţi competitorii electorali.
Campania electorală se va încheia pe data de 8 iunie, la ora 7,00. Pe data de 9 iunie, la ora 7,00, va începe procesul de votare, pentru ambele scrutinuri. Acesta se va încheia la ora 22,00.
Astazi a început campania electorală pentru alegerile locale şi europarlamentare din data de 9 iunie- 2024, dar uităm de tripla semnificatie a zilei de 10 MAI- Ziua Regalităţii și a Independenţei României.
Astfel, în 1866, domnitorul Carol I era încoronat ca prim rege al noului Regat al României.
11 ani mai târziu, în 1877, statul român își proclama independența față de Imperiul Otoman, iar pe 10 Mai 1881 România devenea regat:
-10 MAI 1866: Carol I intra în Bucureşti şi aclamat de mulţime a fost escortat până în Dealul Mitropoliei unde şi-a depus jurămîntul rostit în limba franceză: „Jur să păzesc legile României, să-i apar drepturile şi integritatea teritorială”. În discursul care a urmat jurământului, domnitorul Carol I afirma: „Punând picioarele pe acest pământ, am şi devenit român!”. Proclamat „Domnitor al României” în ziua de 10 mai 1866, Carol, va rămâne cu acest titlu până în 26 martie 1881, când va fi proclamat rege.
-10 MAI 1877: Independenţa de stat a României. În decembrie 1876, Înalta Poartă adoptase, o Constituţie cu aparenţe liberale, prin care provinciile şi posesiunile Imperiului alcătuiau “un tot nedivizibil, din care nici o parte nu poate fi dezlipită pentru nici un motiv”, singura cale spre independenţa teritoriilor fiind războiul. După eşecul conferinţelor internaţionale de la Constantinopol, din decembrie 1876 şi ianuarie 1877, şi din martie la Londra, soluţia militară a devenit inevitabilă.
Astfel, în aprilie 1877 a izbucnit Războiul ruso-turc, ceea ce a constituit un ideal prilej pentru ca România, aflată sub suzeranitate otomană, să-şi câştige independenţa. Implicarea ţării noastre, oficializată prin actele adoptate de Adunarea Deputaţilor şi de Senat, în zilele de 29 şi 30 aprilie 1877, a decis soarta conflictului şi stabilirea învingătorilor.
Pe acest fond, la 9 mai 1877, ministrul de externe din acea perioada, Mihail Kogălniceanu, rostea faimoasele cuvinte: „ suntem dezlegaţi de legăturile noastre cu Înalta Poartă… Guvernul va face tot ce va fi în putinţă ca starea noastră de stat independent şi de sine stătător să fie recunoscută de Europa”.
A doua zi, la 10 mai, independenţa a fost proclamată din nou, dar de data aceasta de Camerele reunite, după care declaraţia a fost promulgată de către domnitorul Carol.
-10 MAI 1881: Transformarea României din principat în Regat, când Carol I s-a proclamat Rege al României şi şi-a pus pe cap coroana făcută din oţelul unui tun turcesc capturat la Plevna în timpul Războiului de la 1877. Astfel, la 10 mai 1881, se năşteau oficial Regatul României şi Familia lui Regală, iar Carol I devenea primul rege al României şi primul monarh din dinastia Hohenzollern-Sigmaringen.
Regele Carol I s-a stins din viaţă la 27 septembrie 1914, la Castelul Peleş, după o domnie de 48 de ani şi a lăsat în urma sa o monarhie consolidată, respectată în Europa, dar şi un stat modern şi puternic economic şi politic. I-au urmat pe tronul Romaniei Ferdinand I, Carol al II-lea şi Mihai I.
Dinastia Hohenzollern-Sigmaringen, al cărei nume se va transforma, simbolic, începând cu Regele Ferdinand I în Casa Regală de România, va conduce ţara până la proclamarea Republicii Populare Române, în 1947.
Din 2015, ziua de 10 MAI este din nou sărbătoare naţională. La 22 aprilie 2015 a fost adoptată de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz, Legea nr. 103/2015 pentru declararea zilei de 10 MAI ca zi de sărbătoare naţională fiind publicată în Monitorul Oficial din 18 mai 2015. Potrivit acestei legi, Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi celelalte autorităţi publice centrale şi locale organizează manifestări cultural-artistice pentru sărbătorirea zilei de 10 Mai.