Bisericuța de lemn din curtea Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud va fi resfințită doua zi de Paște, în data de 6 Mai, în cadrul unei liturghii care va fi oficiată de Înaltpreasfințitul Arhiepiscop și Mitropolit Andrei Andreicuț. Sfânta Liturghie va avea loc de la ora 10.00, în curtea muzeului.

Biserica ce se află în Complexului Muzeal Bistrița este o veche biserică de lemn greco-catolică din Leurda, comuna Cășeiu, județul Cluj, care datează din a doua jumătate a secolului XVIII-lea și are hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”. În anul 1998 biserica a fost mutată la Bistrița.

Construită la mijlocul secolului XVIII în Cășeiu, micul edificiu de cult a fost vândut parohiei Chiuești un secol mai târziu, iar în 1894, credincioșii din Chiuești au dăruit biserica credincioșilor din Leurda. Drumul bisericuței nu se oprește aici, aceasta poposind din anul 1998 în curtea Muzeului Județean Bistrița-Năsăud.

Monument de mici dimensiuni (11 m lungime și 7 m lățime), edificiul este împărțită în pronaos, naos și absida altarului. Intrarea în biserică se face prin pronaos, peretele de sud adăpostind ușa. Pronaosul este tăvănit. Câteva urme de pictură se pot vedea atât pe pereții pronaosului cât și pe tavan. Din pronaos se face intrarea în podul bisericii și mai departe spre clopotniță, care este amplasată peste pronaos. Turnul-clopotniță are o galerie cu parapet. Coiful turnului este poligonal cu baza pătrată iar ca decorațiuni regăsim la fiecare colt al bazei turnului câte un mic turnuleț.

Trecerea din pronaos spre naos se face printr-o intrare frumos decorată. Naosul are o boltă semicilindrică. Spre altar duc trei intrări. Ușile împărătești ce își aveau locul în aceste intrări ale iconostasului se păstrează azi în colecția Muzeului de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca. Pe o latură se află următoarea inscripție: „Această dveră au plătit popa Vasile cu crâste Vasile pîntru ertare(a) păcatelor sale”. Pictura bisericii a fost realizată de zugravi de la Nicula.

1 COMENTARIU

  1. Motto:
    „Nimic nu e asa de tare ca trecutul. Pe acela nimeni si nimic nu-l poate schimba.”
    (Lucian Blaga- Din duhul eresului )

    Istoricul bisericuței de lemn din curtea Muzeului Judeţean Bistrita-Nasaud, este în strânsă legătură cu Biserica Română unită cu Roma (Greco-catolică). După cum se stie, Biserica Română Unită cu Roma a luat ființă la 7 octombrie 1698, prin actul semnat de mitropolitul Atanasie Anghel și de 38 de protopopi ortodocși din Ardeal, care întruniți la Sinodul de la Alba Iulia, au declarat că se unesc de bunăvoie și sunt parte a Bisericii Romei, cu păstrarea tradițiilor și ritului Bisericii Răsăritului (greceşti). De atunci, în Ardeal au existat comunităţi compacte de credincioși români greco-catolici, în special în zona Maramureșului , Sătmarului și a Bistriţei-Năsăud. Asa se face că marginea Bistriţei, era menţionată la 1796 o biserică românească din lemn, construită în stil maramureşan.
    Despre această biserică marele savant Nicolae Iorga în cartea sa intitulată „Neamul românesc in Ardeal si Tara Ungurească la 1906”, spunea următoarele: „Pe la 1870 românii n-aveau deloc „inteligenţa” in Bistrita şi credincioşii se închinau la bisericuta de lemn din capatul târgului. Dar, necontenit a crescut apoi bogaţia, însemnatatea, numarul suburbienilor din Maierişte şi din Stupini, cari traiesc din lucrul câmpului si din pomărit, al celor din „Hrube” unde cărămidarii gătesc cel mai bun material de clădire din Podeni, unde din iobagi (căci aceasta înseamna „podeni”, podani) s-au ales zidari neantrecuţi. Bisericuţa a fost strămutată în satul de luptă cu saşii al Lechinţei, iar în loc s-a căpătat de la catolici biserica de astăzi unde slujeste un PROTOPOP UNIT”.
    Este vorba de Biserica greco-catolică din piata Unirii din Bistrita, cunoscută si sub numele de “Biserica de la Coroana”. Reamintim ca in 1893 biserica (fostă a minoritilor) impreună cu ansamblul mănăstiresc nefolosit la vremea respectivă, fusese cumpărate de Biserica Greco-catolică, cu suma de 35.000 de florini având in vedere că la acea vreme românii nu aveau voie să-şi construiască biserică in interiorul orasului. După cumparare, au fost efectuate ample lucrari de reabilitare interioară si de adaptare la nevoile cultului greco-catolic. De asemenea, porticul vestic a fost refăcut in stil gotic si a dobândit aspectul actual în perioada interbelică.
    În 1948 regimul comunist a desfiinţat Biserica Greco-catolică, drept urmare şi lăcaşul de cult impreună cu toate bunurile sale au fost preluate în mod samavolnic de către ortodocşi.
    In prezent bisericuţa de lemn se află în curtea Muzeului Judeţean Bistrita-Nasaud, urmând să fie resfințită de IPS 𝗔𝗻𝗱𝗿𝗲𝗶 𝗔𝗻𝗱𝗿𝗲𝗶𝗰𝘂𝘁̦ şi preluată de ortodocşi.

SPUNE-TI PAREREA