iar și cele mai mărunte îndeletniciri „agricole“ pot contribui la un mediu mai curat și la un comportament mai prietenos cu mediu. Este ideea lui Lucian Moldovan, președinte al partidului ecologist Bistrița-Năsăud.

Crescând într-o familie din mediul rural, Lucian Moldovan a prins vremuri în care oamenii își obțineau mare parte din cele necesare traiului, în propria gospodărie. El este de părere că politicile de mediu, de agricultură, ar trebui să se adreseze tuturor, de la agricultorii giganți la cei care își pun o ceapă în grădină. Mai multe produse obținute în propria grădină ar duce la reducerea consumului și la îngrijirea mai adecvată a terenurilor, evitând lăsarea lor în paragină și expunerea la abandonul de deșeuri.

Bunicii mei își asigurau în anii ’70 -’90, 80% din trai, și nu a fost un trai cu multe lispuri, din propria gospodărie. Aveau două vaci, porc, aveau câteva oi, aveau grădina casei unde își cultivau absolut toate legumele. Când erau sărbătorile de iarnă, aveau cârnați, jumări, untură… Lapte și derivatele din lapte erau tot timpul. Și acum îmi aduc aminte cum stăteau oalele din metal sau din lut cu lapte. Și făina se obținea în gospodărie. Bunica mea făcea câte o pizza de țară, o bucată de blat cu brânză, cu slănină, cu jumări, cozonaci în fiecare sfârșit de săptămână…“, își aduce aminte Lucian.

Lucian Moldovan este de părere că o idee care ar putea fi pusă în practică, cu succes, la Bistrița, ar fi ca primăria să acorde câte un mic lot de teren celor care vor să se ocupe de grădinărit.

Fiecare dintre noi care locuim la casă avem dorința aia de a face ceva pe lângă casă, nu de a ține doar un gazon. Pun flori, pun castraveți, cresc trei rățuște… nu e o gospodărie, e de plăcere. Eu mă uit la mine în zonă. Și tinerii și cei mai în vârstă, fiecare care au o bucățică de pământ, își pun legume. Au mereu ceapă proaspătă, ridichi, salată, fasole , castraveți , roșii, ardei, tot ce e într-o grădină și îți e mai mare dragul să te duci să îți îngrijești propriile produse. Eu aș încuraja lucrul acesta. De exemplu, și administrația ar putea să facă treaba asta. Pe vremuri, se dădeau celor care voiau, loturi de teren de o grădină, nu mai mari. La țară se numesc delniți. Pe bucata aia poți să îți cultivi. Dacă te uiți, vezi cât de frumos e în grădinile oamenilor și cum stau stivele de mizerii în locurile neîngrijite, ale nimănui. E păcat să nu valorifici astfel de idei“, a concluzionat liderul PER.

Grădinile comunitare nu sunt o idee nouă, acest gen de proiecte fiind puse în practică în țările din Occident. Acesta grădini au ca scop producerea alimentelor, dar și stabilirea de legături sociale.
Astfel de grădini pot fi solicitate și de către asociațiile de proprietari sau dezvoltatorii imobiliari, de exemplu.

Multiplicarea acestui tip de grădini cu ajutorul municipalității poate avea numeroase avantaje, de la reducerea insulelor de căldură și a poluării până la transformarea orașului într-unul rezilient în ceea ce privește aprovizionarea cu legume proaspete. La acestea se adaugă un enorm avantaj de ordin social și educațional.

Citește și:

Povestea lui Lucian Moldovan, noul lider PER BN, care a avut curajul să se reinventeze la mijocul vieții (FOTO

SPUNE-TI PAREREA