În diverse tradiții spirituale și filozofii orientale, abstinența alimentară este frecvent asociată cu purificarea corpului și a minții. Pentru credincioșii creștini, postul reprezintă o cale de a se umili în fața lui Dumnezeu și de a-și întări credința. Deși postul nu este o cerință obligatorie în creștinism, încheierea acestuia poate aduce o profundă satisfacție și o conexiune spirituală puternică.
Înainte de Paște, creștinii urmează Postul Mare, un interval de 40 de zile și 40 de nopți, în referire la postul pe care Mântuitorul Iisus Hristos l-a ținut înainte de a începe să propovăduiască Evanghelia. Acest post de 40 de zile amintește și de postul lui Moise pe Muntele Sinai, când aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, Decalogul, scrise pe tablele Legii.
Determinarea datei la care creștinii sărbătoresc Paștele implică două fenomene naturale: unul cu o dată fixă – echinocțiul de primăvară, și unul cu o dată variabilă – Luna plină. Acesta din urmă face ca data Paștelui să difere în fiecare an. Biserica Catolică se bazează pe echinocțiul de primăvară conform calendarului gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează același eveniment astronomic conform calendarului iulian.
Postul Paștelui în 2024 va începe pentru catolici pe 14 februarie, iar pentru ortodocși va începe pe 18 martie. Cu o săptămână înainte de începerea postului Paștelui, există ceea ce se numește Săptămâna Albă sau a Brânzei. Duminica în care se lasă brânza și laptele este pe 10 martie, cunoscută și ca Duminica Înfricoșătoarei Judecăți. După această săptămână, adică pe 18 martie, începe Postul Paștelui 2024. Acesta se va încheia pe 4 mai. Postul Paștelui este cel mai aspru post din an și, spre deosebire de alte posturi, are puține zile în care este permis consumul de pește. În 2024, se poate consuma pește doar pe 25 martie, de Buna Vestire, și pe 28 aprilie, în Duminica Floriilor.
