Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) finanțează cu 182,2 milioane de lei proiecte ce presupun implementarea unor tehnologii de ultimă generație în 25 de tematici de cercetare-dezvoltare care acoperă o arie largă de sectoare de activitate precum industria, spațiul extraatmosferic, apărarea, afacerile interne, agricultura și biodiversitatea.
Finanțarea este asigurată prin Planul Național pentru Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2022-2027 (PNCDI IV), programul 5.6 – Provocări, subprogramul 5.6.3. – Soluții.
„Cercetarea românească este o prioritate! Pentru finanțarea oamenilor și soluțiilor inovative care ne aduc mai aproape de viitor, investim strategic în toate ramurile esențiale ale științei, tehnologiei și inovației: de la burse de performanță în cercetare până la investiții în tehnologii emergente.
Finanțăm acum, cu peste 180 milioane de lei, implementarea tehnologiilor de ultimă generație în proiecte inovative pentru dezvoltarea industrială, spațiul extraatmosferic, apărarea națională, afacerile interne și agricultura.
Vom dezvolta cu acești bani sisteme bazate pe cele mai noi tehnologii, precum senzori de înaltă performanță pentru observarea obiectelor artificiale din proximitatea Pământului sau servicii de analiză și evaluare a spațiului extraatmosferic“, a transmis ministrul Bogdan Ivan.
Finanțarea este asigurată prin Planul Național pentru Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2022-2027 (PNCDI IV). Mai mult detalii sunt disponibile la adresa https://uefiscdi.gov.ro/pncdi-iv
Motto:
„Amice, esti idiot…”
(I.L.Caragiale- Căldură mare).
Aceasta ar fi replica cea mai potrivită pentru afirmatia lui Bogdan Ivan, potrivit căruia : „Cercetarea românească este o prioritate! „. România este pe ultimul loc în UE după ponderea din PIB alocată cercetării-dezvoltării. În 2022, România a alocat 0,12% din PIB pentru sectorul de cercetare – dezvoltare, în scădere de la 0,16% în anul 2021. Media UE a fost de 0,74%, iar state precum Germania şi Finlanda au alocat circa 1% din PIB.
Pe plan mondial, Statele Unite ale Americii, Japonia, China și Uniunea Europeană își dispută primele locuri în clasamentul cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare. Investițiile actorilor guvernamentali și neguvernamentali (companii, ONG-uri) în educație, respectiv în cercetare-dezvoltare se reflectă în competitivitatea economică. În România, există percepția cum că activitatea de cercetare ține exclusiv de învățământul superior (academii, universități, institute de cercetare), dar realitatea se prezintă cu totul altfel. Activități de cercetare-dezvoltare derulează și companiile, în speciale cele din domeniile tehnologiei și diferitelor specializări inginerești, dar și organizațiile neguvernamentale, care activează preponderent în domeniul științelor socio-umane.