Începând din anul 2011, românii sărbătoresc pe 15 ianuarie Ziua Culturii Naționale. Această dată nu a fost aleasă întâmplător, ci este ziua în care s-a născut poetul național Mihai Eminescu. În fiecare an, acest eveniment se desfășoară ca un omagiu adus personalităților emblematice ale României, precum și valorilor culturale, printr-un proiect de lege inițiat de Camera Deputaților (Legea 238, 7 decembrie 2010).
În mesajul transmis cu această ocazie, Emil Radu Moldovan, președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, a subliniat că, în județul nostru, cultura a primit resectul cuvenit.
„Fără muncă nu există bunăstare, fără adevăr nu există cultură • spunea poetul nostru Mihai_Eminescu, a cărui memorie o sărbătorim azi prin Ziua Culturii Române.
La noi în județ, cultura a primit respectul cuvenit, toate instituțiile de cultură fiind în „casă nouă”.
De asemenea, aducem un omagiu marelui român Mihai Eminescu, prin realizarea „Casei Colecțiilor și a documentelor de patrimoniu”, din Bistrița.
Am salvat clădirea unde a trăit pentru o bună perioadă, fratele poetului Mihai Eminescu, Matei Eminescu.
O clădire reprezentativă pentru arta arhitecturală a municipiului, construită în anul 1912, care găzduiește evenimente culturale și are funcție muzeală și de arhivă, ținând în grijă exemplare valoroase de carte de patrimoniu.
Fără cultul trecutului nu există iubire de ţară.- Mihai Eminescu“, a transmis Radu Moldovan.
Motto:
,,E multă diferență între educație și cultură. Educația e cultura caracterului, cultura este educația minții”
(Mihai Eminescu)
Iata ce credea Mihai Eminescu despre școală și profesori:
”Copiii români sunt încărcaţi cu materii atât de multe şi atât de diverse, încât nici profesorii, nici şcolarii nu se pot orienta în capetele lor. Aceşti copii nu învaţă nimic, pentru că memoria nu păstrează nimic nepriceput, nerumegat, unde interesul viu şi judecata copilului n-au jucat nici un rol. Singurul efect al încărcării memoriei cu lucruri pe care nu le poate mistui e sila şi scârba copilului de carte. La acest rezultat au ajuns aproape toate şcoalele la noi. Vezi tineri care au învăţat latineşte, greceşte, istoria universală, logică şi psihologie, ştiinţe naturale, geografie în toate clasele, drept administrativ, economie politică, au trecut bacalaureatul şi… cu toate astea, nu ştiu a scrie o frază corectă, iar a doua zi după ce au părăsit şcoala au uitat tot…”
”A sili pe un popor să înveţe altă limbă însemnează a-l tâmpi, a-l face intelectual inept, deci şi economic şi politic inept.”
”Caracterul însă al unei şcoli bune e ca elevul să înveţe în ea mai mult decât i se predă, mai mult decât ştie însuşi profesorul.”
„Educațiunea e cultura caracterului, cultura e educațiunea minții. Educațiunea are a cultiva inima şi moravurile, cultura are a educa mintea. De aceea, un om bine educat, cu inimă, caracter şi moravuri bune, poate să fie cu un cerc restrâns de cunoștințe, pe când, din contra, cultura, cunoștințele cele mai vaste pot fi cuprinse de un om fără caracter, imoral, fără inimă.”
”Prin ignorarea laturii educative a școlii, a bisericii, a vieții de stat, am ajuns a face dintr-o țară înzestrată cu atât de multe condiții de dezvoltare sănătoasă, această Americă dunăreană, o țară în care totul e atins de morbiditate.”