Ziua Morţilor, Ziua tuturor Sfinţilor, Luminaţia sau Luminaţiile, 1 Noiembrie este ziua în care se pomenesc morţii, ziua în care gândurile celor vii se îndreaptă către cei dragi care au trecut în nefiinţă. Ea este celebrată în foarte multe ţări creştine din lume.
Credincioşii merg special la biserică şi la cimitir, curăţă mormintele şi le înfrumuseţează cu flori, în amintirea celor care cândva i-au însoţit pe drumul vieţii. În noaptea de 1 noiembrie, fiecare mormânt devine un mic altar al luminii. Mii şi mii de lumânări sunt aprinse în memoria celor trecuţi în eternitate. Se spune că de Ziua Mortilor porţile Tărâmului de Dincolo se deschid iar morţii vin să-i viziteze pe cei vii, scrie Ziarulunirea.ro.
Semnificaţia Zilei morţilor se regăseşte în spiritualitatea Bisericii Romano-Catolice, însă tradiţia a fost preluată în timp şi de ortodocşi, luterani, calvini sau unitarieni. În general, Biserica Ortodoxă face pomenirea morţilor sâmbăta. Unii credincioşi ortodocşi sărbătoresc Ziua Mortilor nu în 1 noiembrie, ci în prima sâmbătă din luna noiembrie, dar anul acesta sâmbăta cade în ziua de 1 noiembrie.
În Evul Mediu, pe 1 Noiembrie, după Sfânta Liturghie dedicată Zilei tuturor Sfinţilor, oamenii îşi petreceau după-amiaza în cimitire rugându-se pentru sufletele răposaţilor. Aşa se explică originea consacrării primei zile din Brumar drept zi de pomenire a morţilor.
De aici şi obiceiul de a merge pe 1 Noiembrie în cimitir, de a duce flori şi coroniţe de flori, de a aprinde lumânări şi a ne ruga pentru sufletele morţilor. În Biserici, se săvârşeşte vecernia (slujba de seara) în memoria celor trecuţi în veşnicie. Pe 2 Noiembrie, preoţii catolici au dreptul să oficieze trei liturghii, una pentru proprii răposaţi, una pentru sufletele celor care au murit în cele două războaie mondiale şi una pentru sufletele credincioşilor care au aparţinut de parohia respectivă.
ZIUA MORŢILOR. Ziua de 1 noiembrie este cunoscuta, in special in Transilvania, ca si ziua de „Luminatie“ sau „Ziua Mortilor“. In fiecare an, mii de credinciosi merg la mormantul celor care au trecut in eternitate, aranjeaza morminte, aprind o lumanare, spun o rugaciune si dau pomana pentru amintirea celor dragi. Istoria acestei zile este una care se intinde pe durata a cateva secole, fiind caracteristica religiei catolice.
ZIUA MORŢILOR pe mapamond. Ziua Mortilor a fost practicata ca festival de acum 3000 de ani. Celebrata pe 1 si 2 noiembrie, semnifica onoararea lui Samhain. De asemenea, este cunoscuta sub numele de Dia de los Muertos. Se crede ca in aceste doua zile, toti cei morti se intorc pe pamant pentru a-i intalni pe cei dragi. Pe 1 noiembrie, se amintesc sufletele tuturor preotilor decedati care nu au fost recunoscuti in crestinism. Acesta este modul in care este pastrata „Ziua tuturor Sfintilor”. Dupa aceasta, s-a decis ca ar trebui amintite sufletele tuturor persoanelor decedate, de aceea ziua de 2 noiembrie este sarbatorita ca „Ziua tuturor Sufletelor”.
Motto:
„Si-mi pare-aşa ciudat că se mai poate
găsi atâta vreme pentru ură,
când viata e de-abia o picătură
intre minutu-acesta care bate
şi celălalt – şi-mi pare nenteles
şi trist că nu privim la cer mai des,
că nu culegem flori şi nu zâmbim,
noi, care-aşa de repede murim.”
(Magda Isanos -Murim… ca mâine-)
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2021 drept „Anul omagial al pastorației românilor din afara României” și „Anul comemorativ al celor adormiți în Domnul; valoarea liturgică și culturală a cimitirelor.”
Din acest punct de vedere, „Luminatia” sau „sarbatoarea mortilor” celebrată pe data de 1 noiembrie, de către credinciosii catolici, greco-catolici, ortodocsi, protestanti, reformati din Transilvania, Banat si Maramures, are în acest an o semnificatie aparte. Simbolul principal sãrbãtorii luminatiei rãmâne lumânarea. Cimitirele comunitatilor se transformă pentru cateva ore in adevarate oaze de lumină, deoarece mormintele sunt puternic luminate si invadate de multimi de oameni. Acesta este si un prilej de intâlnire si comunicare cu rudele si prietenii, dar si de aducere aminte de cei morti, de lucrurile pe care le-au facut cât au fost in viată, mai mult de cele bune, pentru că valoarea unui om se apreciază după faptele pe care le săvârseste, dar si după respectul pe care il manifestă fată de cei raposati.
In loc de concluzii, mai bine câteva versuri din poezia „Cobe” de George Topîrceanu:
Tu care mă citești cu voie bună,
Necunoscut prieten inocent,
Tu vei muri la noapte, peste-o lună
Sau peste zece ani, — indiferent.
Un mare potentat ce stă departe
(Și nimeni nu-i mai mare decât El)
Te-a osândit nevinovat la moarte,
Rostind sentința-i fără drept de-apel.
Și dacă, liber ca într-un ospiciu,
Te lasă încă-un pic să mai respiri,
O face doar așa, dintr-un capriciu:
Tu nu poți evada pe nicăiri.
Zadarnic l-ai ruga, că nu te-aude,
Zadarnic te-ai piti, te-ai face mic.
La EL nu merge cu protecție, cu rude;
Nu te salvează nimeni și nimic…
…………………………………………………….
…………………………………………………….