O clădire din 1912, lăsată în paragină, a fost scoasă la lumină de către autoritățile din Bistrița care au investit peste 8 milioane de lei în reabilitare. Casa de pe Bulevardul Independenței din Bistrița, în care a locuit, pentru scurt timp, Matei Eminescu, fratele lui Mihai Eminescu, a fost restaurată și „colorizată“ conform unei imagini din alte vremuri. Fațada clădirii este decorată în culori pastelate, cu motive geometrice și florale. Specialiștii care au lucrat la restaurare s-au ghidat după o imagine de acum peste 100 de ani.
Clădirea va avea misiunea de a găzdui evenimente culturale, prezentări, conferințe, lansări de carte și va avea și funcție muzeală și de arhivă. Aici fi amenajate săli speciale pentru manuscrise, dactilograme și cărți (Eugen Lovinescu, Ion Marin Sadoveanu, Nicolae Manolescu, Andrei Mureșanu, Liviu Rebreanu, George Coșbuc, Ion Pop Reteganul, Veronica Micle, etc).
Lucrările de restaurare au fost recepționate azi, urmând ca insituția culturală propriu-zisă, înființată aici, Casa Colecțiilor și Documentelor de Patrimoniu, să fie inaugurată luna viitoare în prezența mai multor personalități culturale din România.
„Este un obiectiv care cred că va deveni și punct de atracție turistică, pe lângă activitățile culturale care se vor desfășura aici. Clădirea care era într-o stare avansată de degradare are peste 100 de ani și vom începe să facem și demersurile pentru a o casifica drept monument istoric. Foarte mulți mari oameni de cultură și-au donat biblioteci, manuscrise, colecții valoroase. Avem acum o bijuterie arhitecturală. Specialiștii s-au străduit să facă reabilitarea cât mai apropiată de varianta inițială a clădirii. Restaurarea s-a făcut la cele mai înalte standarde. Sunt fericit că putem reda publicului această clădire în care a trăit și fratele marelui poet Mihai Eminescu, Matei Eminescu. Urmează ca Biblioteca Județeană, în următoarele săptămâni, să aducă valorile în ea, iar pe 14 noiembrie, la ora 10.00, va fi deschisă oficial în cadrul unui eveniment”, a spus președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Radu Moldovan
Informații despre clădire:
Clădirea a fost construită în anul 1912, și a fost casa pentru fratele poetului național Mihai Eminescu, Matei Eminescu (între anii 1924-1929). Clădirea va găzdui evenimente culturale, prezentări, conferințe, lansări de carte și va avea și funcție muzeală și de arhivă, vor fi amenajate săli speciale pentru manuscrise, dactilograme și cărți (Eugen Lovinescu, Ion Marin Sadoveanu, Nicolae Manolescu, Andrei Mureșanu, Liviu Rebreanu, George Coșbuc, Ion Pop Reteganul, Veronica Micle, etc)
Clădirea a fost restaurată și adusă cât mai aproape de aspectul original în ceea ce privește elementele decorative, picturile de pe suprafața fațadei, dar și coloristica pastelată recomandată în urma studiului stilistic și istoric.
Compartimentare:
Demisol- 2 săli de lectură, biroul bibliotecarilor, sală patrimoniu, o cafenea cu acces direct din exterior, spații tehnice și un grup sanitar.
Parter: încăperile au fost transformate în săli de expunere și de păstrare a colecțiilor speciale a donațiilor de manuscrise/documente culturale/literare. (sala George Coșbuc, sala Liviu Rebreanu, Sala Andrei Mureșanu/ Ion Pop Reteganul, sala Mihai Eminescu/Veronica Micle, Sala Nicolae Manolescu.
Mansardă: o sală multifuncțională pentru evenimente culturale – prezentări, conferințe, lansări de carte, vizionări, colocvii, expoziții, etc.
Constructor: Asocierea dintre SC EAST COAST CONSTRUCTION AND REMODELING SRL , Maieru și SC EURAS SRL Satu Mare (lucrările de execuție) și SC K&K STUDIO DE PROIECTARE SRL Cluj-Napoca (lucrările de proiectare)
Valoarea proiectului: 8.567.733,46 lei TVA inclus
Sursa de finanțare: Bugetul Consiliului Județean BN
Durata de execuție a lucrărilor a fost de 22 de luni
La omul sărac, nici boii nu trag. In anul 2013 mutarea Bibliotecii Judetene in clădirea fostei sucursale a BNR de pe strada Odobescu a fost o eroare. După cum se stie, Înalt Prea Sfinţitul Bartolomeu Anania, un mare iubitor al meleagurilor bistritene ar fi vrut ca la Bistriţa să funcţioneze un muzeu de artă religioasă. De altfel, el a intervenit pe lângă reprezentanţii BNR să cedeze Consiliului Judeţean clădirea de pe strada Alexandru Odobescu unde urma să fie amenajat muzeul de artă religioasă. Muzeul urma să aibă un caracter ecumenic, pentru a atrage un numar mare de turisti de diferite confesiuni. Operatiunile de restaurare a cladirii fostei filiale a BNR cu destinatia de muzeu au fost facute in perioada 2009-2012, in mandatul de presedinte al Consiliului Judetean a lui Liviu Rusu, prilej cu care au fost adaugate pe fatada estica din spatele clădirii doua galerii de sticlă, la parter si etaj, mărind astfel spatiul expozitional al viitorului muzeu. După ce totul a fost gata, Radu Moldovan care nu are nici un merit in reabilitarea vechiului sediu al BNR filiala Bistrita a schimbat destinatia clădirii. El a venit la de-a gata, clădirea proaspăt reabilitată fiind atribuita Bibliotecii Judetene, in ciuda spatiului insuficient pentru a gazdui toate functiunile unei biblioteci publice.
Astfel, la nici un an de la mutarea bibliotecii, s-a mai construit o anexa inghesuită in curtea fostului sediu al BCR, pentru a suplini lipsa de spatiu. Nici măcar nu i-a dus capul pentru a realiza si o pasarela la nivelul etajului care sa faca legatura intre cele doua corpuri de cladire, asa cum exista la Biblioteca Centrala Universitara din Cluj, pentru a crea o legatură functională a intregului ansamblu. Iată că acum din nou biblioteca se confruntă cu lipsa de spatiu, ceea ce impune mutarea unor colectii de carte veche in clădirea de pe bulevardul Independentei, proaspăt reabilitată.
Asta inseamnă să mergi pe minima rezistentă si să nu faci o construcţie nouă, conform cerintelor unei biblioteci de secol XXI, la standarde europene. Cu atat mai mult cu cat exista la vremea respectiva un studiu de fezabilitate început în anii trecuţi pe baza caruia s-a trecut la întocmirea proiectului ce a costat 300 mii lei. De asemenea s-a trecut la elucidarea jurisdicţiei terenului de construcţie din str. Alba Iulia, unde urma sa fie construită noua bibliotecă, unde să fie găzduite toate colectiile si functionalitătile. Dar iata că, după binecunoscutul proverb romanesc “doi incarcă, doi descarcă”, orasul Bistrita a rămas cu o bibliotecă publică împrăstiată prin tot orasul, dar si fără un muzeu de artă sacră unic in zonă, având in vedere că Protopopiatul Ortodox Bistrița dispune de un număr important de icoane românești din secolele XVII-XX, printre cele mai importante colecții din Transilvania. De aceea, a devenit o necesitate amenajarea la Bistrita a unui muzeu de artă religioasă, pentru punerea în valoare a patrimoniului religios local, eventual chiar in cladirea protopopiatului unde a functionat o lungă perioadă de timp Muzeul Judetean. Ar fi si un gest de cinstire a memoriei Inaltului prelat vrednic de pomenire, iar muzeul de artă sacră de la Bistrita ar trebui să poarte numele „Mitropolitul Bartolomeu Anania”.