Când legendele vechi ale vikingilor și luptele spectaculoase se împletesc cu istoria românilor, cultura și tradițiile au o frumusețe și semnificație mult mai profundă decât ne așteptăm. Asta se aplică și regiunii Pandur, unde un trecut al vitejiei, al curajului și al bătăliilor românești este conectat la rădăcinile din trecutul vikingilor.
Ce legătură au pandurii noștri cu cultura germanică, și ce tradiții și elemente culturale ne-au lăsat ei în identitatea națională, descoperim în acest articol săpând adânc în trecutul istoric al regiunii Pandur.
Câteva cuvinte înainte…
Ca să înțelegi tradițiile și cultura regiunii Pandur, este necesar să cunoști, mai întâi, istoria și cultura pandurilor. Cum altfel poți rezona și îți poți însuși o cultură drept a ta fără să-i cunoști originile și înțelesul?
Așa că haide să ne întoarcem cu povestea încă la începuturi, de la numirea pandurilor la noi în țară și ce au reprezentat ei pentru România, până la unde se găsește regiunea Pandur astăzi și ce valoare culturală ne aduce.
Cine au fost pandurii?
Dacă nu ai auzit încă de panduri, cu siguranță ai auzit de haiduci, care sunt prezenți în atât de multe cântece populare și povești din folclorul românesc – și, ca fapt divers, în toate culturile balcanice. Sunt considerați eroi ai poporului, strămoși ai luptei de clasă și luptători ai dreptății care și-au ridicat vocile împotriva asupririi și autorității boierilor. În România, haiducii sunt în fuziune cu cultura Olteniei, numită de fapt ținutul haiducilor, unde istoria îi amintește în lupta cu nedreptăți și represiuni încă din 1560, timp de mai bine de 300 de ani, și mai ales de la intrarea sub stăpânirea austriacă, până la revoluția din 1821.
În România, pandurii nu sunt altceva decât tot haiduci, respectiv cei înrolați în oastea care a pornit revoluția din 1821, condusă de pandurul Tudor Vladimirescu. Chiar așa era și numită – oastea pandurilor, care erau un fel de “Băieți răi ai Balcanilor”, majoritatea proveniți din Mehedinți și Gorj.
Rădăcinile termenului de pandur se întind până în lumea germanică, când așa erau numite grupurile de vikingi de la sudul Mării Baltice care făceau tot felul de diversiuni. Termenul a fost preluat mai târziu de către prusaci în timpul epocii moderne, iar mai apoi de habsburgi. Când Oltenia a intrat sub stăpânirea imperiului austriac în urma Păcii de la Passarovitz din 1718, pandurii au intrat și în cultura românească.
Ce este și unde se află regiunea Pandur?
După o mulțime de schimbări ale înțelesului termenului de pandur, influențate de evenimente la care au participat, pandurii au ajuns de la protectori în fața haiducilor după plecarea austriecilor, la castă militară și, în final, rămânând cu o ultimă și permanentă semnificație în neamul românesc: cea de revoluționari în armata de haiduci condusă de Tudor Vladimirescu după legile moderne de război.
Regiunea Pandur, așadar, face referire la Oltenia, regiunea istorică de sud-vest a României, mărginită de Dunăre și Olt, acolo unde pandurii și-au primit numele, și-au găsit scopul și au luptat pentru principiile lor.
Top 4 Elemente de Cultură și Tradiții ale Regiunii Pandur
Prezenți pe pământ românesc timp de mai bine de 3 secole, pandurii și-au lăsat amprenta în cultura și tradițiile noastre. Iată mai jos 4 dintre elementele de cultură și tradiție ale regiunii Pandur provenite din timpuri străvechi.
1. Tradiții și obiceiuri de naștere și nuntă
Regiunea Pandur – astăzi ținutul Olteniei – mustește de ritualuri și obiceiuri, iar printre cele mai multe se regăsesc ritualurile la naștere, făcute de moașă, și cele de nuntă.
Adăugarea de flori, monede de argint și alte obiecte de valoare în apa primei băi a bebelușului este un obicei străvechi. Iar la nuntă remarcăm tradiții locale ca adăpatul miresei (mireasa umple o găleată cu apă la o fântână din sat, unde va pune bradul pentru a-i rupe crenguțele și a le oferi nuntașilor) sau legarea mirilor cu bracir (un brâu vechi, obicei care semnifică legarea cuplului).
2. Tradiții de sărbătoare: Paște, Crăciun, Dragobete
“Scormonitul în foc” este un ritual de “vrăjire” a focului practicat în majoritatea satelor din Oltenia în Ajunul Crăciunului, pentru a atrage bunăstarea și prosperitatea; de Crăciun, “Adunatul gunoaielor” este o tradiție străveche, adunând orice resturi găsite prin curte tot pentru a atrage un an bun.
De asemenea, în regiunea Pandur sunt o mulțime de tradiții pascale ca stropirea fetelor cu apă sau parfum de către băieți, sau obiceiuri de Anul Nou, ca ascunderea de obiecte cu tâlc sub farfurii la masa de Anul Nou (verighete, bani, oglindă etc.). Inclusiv de Dragobete, există tradiția prin care fetele necăsătorite strâng, topesc și se spală pe față cu “zăpada zânelor”, lăsată în urmă de zâmbetele zânelor, pentru a se face frumoase.
3. “Vivat Pandur!”
Este un motto care se găsea pe lamele săbiilor și cuțitelor nobile din secolul XVIII, și mai ales pe cuțitele pandurilor. Pentru că o moștenire istorică și culturală este și Cuțitul Condor Pandur, o armă veche cu dublă înaltă valoare, stilistică și de luptă. Astăzi, astfel de cuțite sunt colecționate, sau replicate pentru jocuri interactive.
Dacă vrei să te distrezi și cu alte jocuri străvechi și tradiții, o poți face și în mod non-violent, explorând culturi de peste tot din lume, direct de pe telefonul mobil. Poți alege să cunoști spre exemplu cultura spaniolă, prin simboluri legendare, exploratori și conquistadori în cazinouri online Spania.
4. Tradiții culinare: Mâncarea Pandurilor
N-ai auzit încă de mâncarea pandurilor? Pandurii și haiducii au lăsat în urmă și o mulțime de obiceiuri și tradiții culinare, în frunte cu această rețetă cu cârnați oltenești, tobă, pulpă de porc, ceapă, bulion și alte condimente. Este o rețetă foarte consistentă, și un combustibil excelent pentru a ne alimenta cu îndrăzneala și valorile pandurilor de altă dată.
