Mai mulți deputați din comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului din Camera Deputaților și-au desfășurat activitatea, timp de două zile, în județul Bistrița-Năsăud. Membrii comisiei au avut întâlniri cu primari din județ și cu reprezentanți ai structurilor asociative, fiind purtate discuții cu privire la modul în care poate fi simplificată activitatea administrativă.
Bistrița-Năsăud, model de bune practici
Deputatul Simona Bucura-Oprescu, cea care a condus lucrările, a afirmat că Bistrița-Năsăud este un model de bune practici pentru administrația publică din România, că se află pirntre cele trei județe cu spor natural pozitiv și beneficiază de cele mai importante finanțări pe fonduri europene.
„Pentru noi este un moment important, este a doua delegație a Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului în județe, în teren, să vedem exact cum stau lucrurile. Am ales Bistrița-Năsăud pentru că acest județ este un model de bune practici pentru administrația publică locală din România. Am venit aici ca să aflăm cum reușiți să dezvoltați județul astfel încât să fiți unul dintre cele trei județe din România care are spor natural pozitiv. Sunteți un județ care stă mai bine decât alte județe ale României din punct de vedere demografic. Ne întrebăm cum reușiți în Bistrița-Năsăud să aveți una dintre cele mai importante finanțări pe fonduri europene, având aproape 2 miliarde de euro atrași în județ, la o populație de 330.000 de locuitori, adică peste 7.000 de euro pentru fiecare locuitor din Bistrița-Năsăud. Este un record pentru administrația publică locală din România și am vrut să vedem în teren cum ați reușit. (…) Este important pentru toți locuitorii din zonă, dar este important și ca model de bune practici că aici, la Bistrița, aveți un spital clinic, adică un spital în care cadre universitare vor putea să formeze medici atât de necesari pentru sistemul medical din România. Sunt doar unele dintre elementele de interes profesional pentru noi, aici am constatat că aveți multe alte elemente de mândrie și sunt puține locuri din România unde vedem monumente reabilitate, așa cum s-a întâmplat în Bistrița-Năsăud. Vă felicităm!”, a spus, într-o conferință de presă, deputatul Simona Bucura-Oprescu.
Președintele Comisiei a menționat că, în timpul vizitei efectuate în județ și a discuțiilor purtate cu primari și reprezentanți ai structurilor asociative, au fost făcute și propuneri pentru simplificarea activității administrative.
Astfel, o propunere care ar putea fi transformată în inițiativă legislativă vizează o serie de avize legate de partea de amenajare a teritoriului, urbanismului și construcțiilor.
„Este o inițiativă care pleacă de la Bistrița, aceea de a încerca să debirocratizăm partea de avize de așa manieră încât să avem o mai bună dezvoltare. Ne dorim ca împreună cu autoritățile locale să avem, imediat după Sărbătorile Pascale, o întâlnire și, împreună cu cei de la Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România, Asociația Municipiilor din România, Asociația Comunelor din România, să scriem o inițiativă legislativă în care să încercăm să scoatem din avizele pe care din păcate trebuie să le obțină acum autoritățile locale și care uneori sunt excesive și îngreunează foarte mult dezvoltarea comunităților. (…) În toate județele avem această problemă: termen îndelungat de la momentul când un aviz este solicitat unei instituții a statului și până la obținerea lui. Lucrul acesta, de foarte multe ori, blochează dezvoltarea. Trebuie să găsim răspunsuri legislative astfel încât aceste avize să fie obținute cu rapiditate, să fie obținute debirocratizând, astfel încât administrația să aibă unelte în aceste avize și nu piedici”, a mai spus președintele Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului.
Descentralizarea reală, una dintre doleanțele primarilor din Bistrița-Năsăud
„Primarii bistrițeni, ca fiecare dintre primarii din România, au o solicitare importantă și cu care noi, în calitate de Comisie de administrație publică suntem de acord. Prima solicitare a dânșilor este descentralizarea reală. Acolo unde se naște nevoia, acolo să vină și răspunsul. Pentru descentralizarea reală, prima doleanță a acestora este descentralizarea financiară, astfel încât să nu punem în cârca autorităților locale responsabilități pentru care nu au finanțare. Spre exemplu, Consiliul Județean este cumva mama tuturor răniților. Fie că discutăm despre spitale, fie că discutăm despre partea de asistență socială, de la copii, la persoane mai în vârstă, fie că discutăm de cultură sau de servicii publice de interese județean, drumuri, apă, canal, toate acestea sunt în responsabilitatea consiliilor județene. Un consiliu județean este, prin lege, motorul de dezvoltare a unui județ, dar în același timp trebuie să aibă și resursele pentru asta. Din păcate, de foarte multe ori, în special pe partea de asistență socială, cu toate că legea spune clar de unde trebuie să fie finanțare, adeseori se trezesc autoritățile locale în situația de a nu avea de unde să susțină aceste cheltuieli. Deci principala solicitare este de descentralizare financiară și aici suntem într-un acord total”, a adăugat Simona Bucura-Oprescu.
La discuțiile cu membrii Comisiei pentru administraţie publică și amenajarea teritoriului au participat și secretarul de stat în Ministerul Dezvoltării, Monica Săsărman, preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Emil Radu Moldovan, primarul municipiului Bistriţa, Ioan Turc, primarul oraşului Beclean, Nicolae Moldovan, primarul oraşului Sângeorz-Băi, Cătălin Bota, și primarii de la Lechinţa şi Şieu Măgheruş – Romeo Florian, respectiv Sorin Mititean.