Muncile în domeniul silvic, meserii sortite abandonului. Nu mai există oameni calificați și nici salariile nu sunt motivante

Firmele de exploatare a lemnului din Bistrița-Năsăud învârt cifre de afaceri însemnate, dar domeniul pare să sufere un declin îngrijorător în ceea ce privește forța de muncă. Un motiv pentru criza lemnului de foc despre care s-a vorbit în această toamnă în județ este faptul că exploatarea masei lemnoase depinde foarte mult de forța de muncă din acest domeniu. Condițiile sunt grele, școlile nu mai pregătesc oameni calificați pentru munca la pădure și nici salariile nu îi mai atrag pe cei tineri înspre astfel de munci istovitoare.

„Există o problemă foarte mare în ceea ce privește exploatarea masei lemnoase pentru populație, respectiv fasonarea și apropiatul lemnului la drum auto. Toate acestea din cauza lipsei forței de muncă. Nu avem oameni. Ar trebui ca fiecare Ocol Silvic să pună la dispoziție oameni. Nu avem oameni, și ne este greu! Dar asigurăm populația că, în limita lemnului de care dispunem, onorăm solicitările. Asigurăm și transport, dacă ni se cere. Dar avem această problemă, a lipsei forței de muncă. E și o criză de profesie. Nimeni în țara asta nu mai încurajează. Muncitorii forestieri merg în pădure, dorm acolo, în vagoane forestiere, își fac mâncare acolo. Nu se întorc în fiecare seară acasă la neveste și la copii. Sunt tot mai puțini oameni de acest fel”, a declarat, în luna septembrie acestui an, Gheorghe Ivan, șeful Direcției Silvice Bistrița-Năsăud.

Populația la țară este îmbătrânită, tinerii sunt plecați în străinătate. Salariile, în scădere

Dinamica forței de muncă s-a schimbat radical în ultimii ani și, fără o strategie viabilă, angajatorii din anumite domenii, inclsuiv silvicultura, riscă să rămână fără oameni specializați.

„Criza forței de muncă este și din cauză că la țară populația este îmbătrânită. Tinerii sunt plecați în străinătate, iar cei bătrâni nu mai pot să urce în vârf de munte să taie lemne. Iar salariile sunt foarte mici. Li se dă minimul pe economie și atunci tinerii nu sunt interesați. Din 10 tineri câți sunt într-o localitate, doi sunt bolnavi, doi sunt pe ajutor social, restul… nu vor să muncească. Deci cam așa stă situația în localități“, a explicat recent șefa AJOFM BN, Otilia Râpan, în cadrul unei ședințe de Colegiu Prefectural.
Gheorghe Ivan , ședință 28 septembrie

Domeniul Agricultură, Silvicutură și Pescuit are, în medie, în jur de 2400 de angajați. Din păcate, câștigul mediu net a scăzut de la cifre de 3500- 4000 de lei în 2021 la 2600-3300 lei în 2022, după cum arată datele Direcției Regionale de Statistică Bistrița-Năsăud.

Lipsa calificării, o problemă majoră identificată și de ITM

Inspectoratul Teritorial de Muncă Bistrița-Năsăud efectuează, periodic, controale tematice la firmele de explotare a lemnului din județ. Principalele nereguli sunt legate de calificarea muncitorilor. Mulți oameni manevrează drujbe și utilaje, fără să cunoască suficent de bine particularitățile tehnice. in această cauză se întmplă, uneori, și accidente de muncă destul de grave, unele chiar mortale.

„Legea impune niște reguli generale și, după aceea, fiecare firmă își face legislația sa cu privire la regulile particulare. A fi TAF-ist sau transportator de lemn pe tractor forestier, înseamnă să ai o școală, a fi drujbist, înseamnă să ai o școală. Fiecare copac are particularitatea lui, în pădure. Sunt aspecte tehnice pe care oamenii trebuie să le cunoască. Probema este că sunt foate puțini calificați. La modul general, toată lumea știe să taie lemne, dar trebuie să știe ca și specialist. Să analizeze și din punct de vedere a unghiului, a căderii, a poziției, să știe să își facă socotelile astea“, a explicat Rodilă Gavrilă, inspector șef adjunct Sănătate și Securitate în Muncă.

Mai multe controale s-au derulat, anul acesta, la firmele de exploatare forestieră din Bistrița-Năsăud. Practic, inspectorii merge în pădure unde verifică muncitorii și condițiile de muncă.

„Mă duc în pădure, verific și văd parchetul, văd drumurile de targere cum sunt, văd rampa primară cum este. Pornești de la rampa primară, după aceea te duci și vezi drumul de tractor sau drumul forestier, depinde unde își poziționează, față de parchet, rampa primară. Acolo trebuie să fie niște reguli clare. Spațiu sufcient de manevră, pentru mașină. Trebuie să aibă spațiu suficient de manveră, de încărcare, de descărcare. Buștenii trebuie să fie curățați, crengile trebuie să fie separate, trase. Drumul de tractor trebuie să fie suficient de lat , curbele suficient de liniștite“, a explicat Rodilă.

Oameni necalificați, problema generală și gravă

„Am găsit nereguli de calificări de oameni. Oameni necalificați. Asta e problema generală și gravă, găsită și în vară și acum. Sunt oameni care taie cu drujba și nu sunt meseriași calificați, dar taie de 20 de ani cu drujba. Aunt TAF-iști care sunt șoferi de meserie, au lucrat pe tractoare, dar nu au calificare pe transport forestier. Sunt elementele pe care le găsim și din cauza cărora avem și cele mai multe accidente. Tocmai din cauza asta. Omul nefiind calificat, nefiind specializat, nu știe anumite lucruri. Și atunci, sigur că da, el face greșeli. Soluția este să se califice. Sunt firme specializate care fac astfel de califcări.
Altă neconformiatte este transportatorul de lemne. Acolo mai este o problemă pe care lumea o înțelege și nu o înțelege. Șoferul nu este suficien să fie șofer profesionist, trebuie să fie și autorizat ISCIR, ca să manevreze acel graifer. Graifer este o instalație de ridicat pusă pe un utilajj. Și acolo am întâmpinat probleme, tot așa, din punct de vedere al calificărilor“, a explicat inspectorul ITM.

În pădure, fără trusă de prim ajutor

O altă problemă identificată de către inspectorul ITM este faptul că muncitorii silvici pleacă în pădure fără trusă medicală. Această trusă care conține elemente de prim ajutor trebuie asigurată de către angajator și tot angajatorul trebuie să se asigure că fiecare echipă de muncitori are această trusă în pădure.

„O altă problem pe care am identiifcat-o și nu este de luat în neserios este faptulă că muncitorii se duc în pădure fără să aibă miniul necesar pentru prim ajutor. În păpure tot timpul se întâmplă ceva: ba îți zdrobești un deget, ba de prinzi de o creangă, te tai. N-au o minimă trusă medicală. Trebuie să ai un pansament, să te egi, să îți continui activiatatea, în caz de ceva. Le uită la firmă, în mașină și în pădure nu e nicio trusă“, a constatat Rodilă.

Amenzile aplicate în domeniul protecției muncii sunt cuprinse între 4000 și 10 000 de lei, iar angajatorii pot să achite, în 15 zile, jumăate din amenda minimă, adică 2000 de lei. Practic, la ce sume sunt angrenate în domeniul forestier, pentru angajatori, astfel de amenzi, sunt o nimica toată și nu îi motivează cu nimic să respecte legea.