Începând cu 1 august se scumpesc țigările și băuturile alcoolice, cresc taxele pentru jocurile de noroc, se reduce pragul pentru acordarea facilităţilor fiscale în industria alimentară şi în domeniul construcţiilor și se modifică taxarea contractelor part time.
Premierul Nicolae Ciucă a declarat că modificările la Codul fiscal au avut în vedere asigurarea unui climat de predictibilitate şi stabilitate mediului de afaceri şi, pe de altă parte, eliminarea unor excepţii.
Şeful Executivului a precizat că în vederea elaborării formei finale au proiectului au avut loc discuţii cu mediul de afaceri, cu patronatele, cu sindicatele.
„Am făcut tot ceea ce a depins de noi astfel încât pe de-o parte să începem, aşa cum ni s-a solicitat, să eliminăm excepţiile, iar, pe de altă parte, să facem în aşa fel încât să asigurăm mediului de afaceri predictibilitate şi stabilitate pentru a putea să încurajăm continuarea investiţiilor în economia românească”, a declarat Nicolae Ciucă într-o şedinţă de Guvern.
Cresc taxele pentru jocurile de noroc
La jocurile de noroc se modifică pragurile de impozitare, astfel fiind impozitate cu 3% câștigurile de până la 10.000 de lei pentru jucători, iar pragul crește progresiv la 20%, respectiv 40% în funcție de câștig.
Între 10.000 de lei și 66.750 de lei, taxa este de 300 de lei + 20 % pentru ceea ce depăşeşte suma de 10.000. Dacă suma căștigată este mai mare de 66.750 de lei, impozitul pe care îl va plăti jucătorul este de 11.650 de lei + 40% pentru ceea ce depăşeşte suma de 66.750 de lei.
Eliminarea unor facilități fiscale în agricultură și construcții
Ordonanța modifică și plafonul până la care se acordă facilităţile fiscale în domeniul construcţiilor, sectorul agricol şi în industria alimentară, respectiv de la 30.000 lei lunar la 10.000 lei lunar, inclusiv. Pentru partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu se aplică facilităţile fiscale.
Salariile part-time sub nivelul salariului minim vor fi taxate la nivelul salariului minim ca și cum ar fi întreg
Excepție vor face elevii și studenții cu vârste sub 26 de ani, persoanele care urmează o formă de ucenicie, pensionarii care beneficiază de pensie din sistemul public, persoanele fizice care realizează venituri din salarii având mai multe contracte de muncă cu timp parțial sau întreg și valoarea cumulată depășește salariul minim pe economie, persoanele cu dizabilități.
Accizele pentru ţigarete, alcool şi băuturi alcoolice se majorează
Majorarea accizelor pentru alcool şi băuturi alcoolice se va face începând cu 1 august 2022, având în vedere că nivelul accizelor pentru aceste produse nu a mai fost actualizat de la rescrierea Codului fiscal, potrivit ordonanței adoptate de Guvern.
Tot de la 1 august 2022, se propune creşterea nivelului accizei totale pentru ţigarete, de la 563,97 lei/1.000 ţigarete la 594,97 lei/1.000 ţigarete, precum şi adoptarea unui nou calendar de creştere graduală a nivelului accizei totale pentru ţigarete, ţinând cont de necesitatea respectării legislaţiei unionale în domeniul produselor din tutun, securizarea veniturilor bugetare şi asigurarea predictibilităţii fiscale necesară sectorului.
Motto:
„Noi suntem ţara lui Impozit Vodă,
La noi, tot perceptorii sunt la modă,
Ne zbatem în impozite şi-n lanţuri,
Sub grele ministere de finanţuri.”
(Adrian Păunescu- Ţara lui Impozit Vodă)
Pentru a face rost la buget de banii necesari intretinerii unui aparat birocratic lacom si ineficient, actualul guvern de coalitie PSD-PNL-UDMR a adoptat măsuri aberante prin care jecmăneste fără scrupule tot ce prinde începând cu mediul de afaceri si până la dublarea impozitului pe proprietate (inclusiv de garsonieră) prin tot felul de biruri si taxe noi. Cea mai idioata măsură este cresterea contribuției la Stat pentru munca part-time, cât pentru normă întreagă.
Nimic insă despre reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, prin reforme structurale profunde precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
De asemenea, atragerea fondurilor europene in special pentru proiectele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este conditionata de îndeplinirea programului de reforme propuse de România si agreate împreuna cu oficialii Comisiei Europene, si anume:
-Reforma pensiilor;
-Reforme în politica fiscală;
-Revizuirea cadrului legislativ pentru companiile cu capital de stat;
-Revizuirea sistemului de salarizare în administrația publică;
–Crearea și operaționalizarea Bancii Naționale de Dezvoltare;
–Un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice;
-Modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție;
-Transport fără emisii de carbon;
-Energie Regenerabilă.