Orașul Sângeorz-Băi și-a câstigat faima datorită izvoarelor de apă minerală din zonă, dar, în același timp, și-a creat un renume special în perioada interbelică, fiind vizitat de frecvent de cunoscuții scriitori români (Alexandru Odobescu, George Coșbuc, Ioan Slavici, Nicolae Iorga sau Ion Luca Caragiale).
Legendele care învăluie în mister micul orășel de la poalele Munților Rodnei, tihna vacanțelor din alte timpuri, presărate de verva conversațiilor intelectuale, se împletesc armonios la Conacul Sanct Gurgh, care s-a deschis în această primăvară la Sângeorz Băi. Conacul poartă vechea denumire a stațiunii balneoclimaterice care este atestată încă din anul 1245 sub numele de Sanct Gurgh. Construit meticulos, cu atenție la fiecare detaliu, conacul amintește de vederile cu stațiunea din perioada interbelică, are un aspect rustic, dar distins, cu accente moderniste care păstrează ceva din ambianța unor romane ca „Domnișoara Christina“ sau „Enigma Otiliei“.
Șapte camere care te poartă printre istorii și legende
De altfel, așa sună și invitația gazdelor de le trece pragul: „Ești într-un loc înzestrat, unde legenda spune că doar de pășești pe aceste tărâmuri, te vindeci de gânduri rele și prin puterea apei, chipul ți-e voios. Ia loc și bucură-te de frumusețea Conacului ce poartă prima denumire a Sângeorzului, Sanct Gurgh“. Conacul este înnobilat de lucrările realizate de artistul Cassian Dumitraș.
Are 7 camere (Camera Boierului, Camera Hebe, Cuibul Scriitorilor, Camera Tradițională – cu fainoșag, Atelierul Tâmplarului, Camera Domnițelor) și dispune de un restaurant deschis tuturor. Aici pot lua masa și cei care nu sunt cazați la conac, iar gazdele promit că bucătarul iscusit al locului va aduce pe mese bucate cu bun gust ce vor umple de bucurie și prospețime sufletele oamenilor care îi trec pragul.
În această perioadă, conacul își primește oaspeții, în mod tradițional. „Puteți să rezervați camerele cu ștaif sau chiar întreg conacul, sunându-l pe boierul acestuia, la numărul de telefon 0762 678 461. Până la data de 27.04.2022 Conacul a fost rezervat, însă, restaurantul este deschis și vă așteaptă și în această perioadă“, au transmis gazdele.
Legende și istorii locale
În Sângeorz Băi există legende și povești, purtate din vorbă în vorbă până în zilele noastre despre această zonă, având în prim plan ciobani care vorbesc de existența unor zâne. Una dintre aceste legende spuse de către un cioban, spunea că el însuși a fost răpit într-o noapte de iulie de o zână, dus până pe Muntele Pietrosul unde a fost eliberat după 4 zile. Un alt cioban povestea că a găsit-o în stâna lui de pe munte pe „Fata Padurii”, pe care ar fi eliberat-o doar după ce aceasta l-a ajutat să-și scape turma de oi de o boală ce a fost îndepărtată cu ajutorul unui leac al ei.
În altă legendă locală se povestește despre primii locuitori ai localității au fost 3 frați: Artenie, Samoilă și Zaharie Malin, care s-au stabilit la malul Someșului, între colinele ce înconjoară Sângeorzul. Legenda spune că după ce ocupau pământurile, cei 3 frați le blestemau, pentru a-i ține departe pe doritorii acestora.
Deși documentat încă din 1241, doar în 1770 apare pe harta Imperiului Austro-Ungar ca o locație unde apele minerale fac minuni. Proprietățile lor curative au atras turiști încă din 1800. În 1839 autoritățile din Sângeorz-Băi au reportat pentru prima dată 500 turiști în stațiunea Sângeorz-Băi. 40 ani mai târziu, numărul de turiști care veneau la stațiune s-a dublat, ajungând la 1000.
