Sâmbătă, 19 februarie 2021, se împlinesc 146 de ani de la nașterea sculptorului român Constantin Brâncuși, considerat „sculptorul sufletului românesc“.

Televizunea națională va difuza, cu această ocazie, mai multe documentare și concerte care au legătură cu figura artistului.

TVR 1- 17.45. „Români care au schimbat lumea: Constantin Brâncuşi”, un portret eseu al artistului Constantin Brâncuşi de Cornel Mihalache. „Cel mai bun portret pe care i-l poate face cineva lui Constantin Brâncuşi este chiar autoportretul său. Din cuvintele scrise de el, nu scrise de alţii că le-ar fi spus, din fotografiile lui cu opera lui şi din imaginile filmate de el însuşi”, spune regizorul. Documentarul va fi difuzat şi pe TVR 3 de la ora 17.50.
18.30. În documentarul „Hobiţa, Coloana şi tractorul” publicul îl va cunoaşte pe Tanasie Lolescu, omul care în 1953 a tras cu tractorul de „Coloana fără sfârşit” a maestrului, aflată la Târgu Jiu. Astăzi regretă acest lucru şi chiar este cel care, la Hobiţa, satul în care s-a născut Brâncuşi, a construit un monument cu tentă brâncuşiană în onoarea marelui sculptor. Timp de 16 ani, a fost primarul oraşului Motru şi este venerabilul primei loji masonice rurale din lume, la Hobiţa. Documentarul semnat de Cornel Mihalache a primit Premiul GOPO 2007 pentru cel mai bun film documentar şi Premiul UCIN 2006 pentru regie film documentar.

TVR 3 acordă spaţiu în programele sale vieţii şi creaţiei lui Constantin Brâncuşi. De la ora 16.30, sub genericul „Lumea şi noi”, Doina Lemny – cel mai important specialist în opera lui Brâncuşi – va descoperi atelierul parizian, creuzet al unor lucrări fără de care arta modernă ar fi arătat altfel.

Ora 17.00, „Lecţia despre infinit” – povestea restaurării „Coloanei Infinitului”, un moment unic în care aceasta a existat timp de patru ani într-o formă fragmentată. Va urma „Mic portret de mari românce” în care străluceşte chipul celei care a fost una dintre muzele sculptorului năcut la Hobiţa: dansatoarea şi terapeuta Lizica Codreanu.

De la ora 18.30, „Memoria locului” ne poartă în Craiova, iar de la ora 19.00, telespectatorii TVR 3 sunt invitaţi la Concertul extraordinar „Veşnicia s-a născut la sat”, desfăşurat la Centrul Naţional de Artă „Tinerimea Română”. Solişti: Alexandru Tomescu – vioară şi Sînziana Mircea – pian.

Ziua Brâncuşi se încheie la TVR 3 la ora 20.30, cu o ediţia specială „Vizual”, realizată cu ocazia deschiderii Festivalului Internaţional Europalia 2019 la Bruxelles. În acest context, la Bozar a fost vernisată cea mai importantă retrospectivă Brâncuşi din ultimele decenii.

Constantin Brâncuşi (19 februarie 1876, Hobiţa – 16 martie 1957, Paris) a fost sculptor, pictor şi fotograf, recunoscut drept pionier al modernismului. Este considerat unul dintre cei mai importanţi artişti ai secolului 20. Între lucrările sale se numără „Coloana Infinitului”, „Masa Tăcerii”, „Poarta Sărutului”, „Domnişoara Pogany”, „Rugăciunea”, „Somnul”, „Danaida” şi „Cap de copil”.
S-a născut în satul Hobiţa, comuna Peştişani, din judeţul Gorj, într-o casă construită în întregime din lemn.
Mama şi-a dorit foarte mult ca fiul ei să devină preot în satul natal, dar destinul a avut alte planuri pentru el. La 27 de ani i se încredinţează cea dintâi comandă pentru un monument public: bustul generalului Carol Davila. Constantin Brâncuşi este considerat un inovator fiindcă a eliberat sculptura de imitaţia mecanică a naturii, a împletit ca nimeni altul spiritul şi sensibilitatea, exprimând însăşi esenţa lucrurilor, dinamismul formelor, combinând în operele sale simplitatea artei populare româneşti cu rafinamentul avangardei pariziene. Chiar și după trecerea sa în eternitate, faima sa şi a operelor sale nu a încetat să sporească. Chiar şi după zeci de ani, lucrările sale ocupă un loc de cinste printre marile creaţii artistice ale lumii.

1 COMENTARIU

  1. Pentru România, cea mai importantă mostenire a operei lui Contantin Brâncuși este Ansamblul monumental „Calea Eroilor” de la Târgu Jiu realizat de marele sculptor în anii 1936-1938, care se desfsoară între Grădina Publică și Parcul Coloanei, în semn de omagiu adus eroilor căzuți în timpul Primului Război Mondial.
    Cea mai mare parte a componentelor ansamblului sculptural „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu se află in Grădina Publică a orasului. Este vorba despre Masa tăcerii, Aleea scaunelor si Poarta sărutului.
    -Masa tăcerii, situată pe malul Jiului este lucrată în piatră de Banpotoc, reprezintă masa dinaintea confruntării în bătălia la care urmează să participe combatanții. Timpul este reprezentat prin dispunerea circulară a celor 12 scaune-clepsidre, care îl măsoară, desi Brâncuși dorea ca scaunele să semene cu două ceaune asezate cu fundul unul peste celălalt.
    Initial, piesa principală era concepută sub forma mesei țărănești, simplă, joasă, din tăblie (200x 45 cm) și picior (160×45 cm), și a fost amplasată în locul celei de astăzi. Nemulțumit probabil, de dimensiunile ei, în 1938 a comandat la un atelier din Deva, după desenele sale, o nouă masă, din piatră de Banpotoc, cu noi dimensiuni ale tăbliei (215×45 cm) și piciorul ei (175×45 cm) pe care n-a amplasat-o astfel. Sculptorul a recurs la o variantă combinatorie care a preluat tăblia primei versiuni drept picior și pe cea a versiunii a doua drept tăblie, asigurându-i astfel o nouă proporție interioară și monumentalitate.
    -Aleea scaunelor, sau „Aleea gloriei” face legătura între grupul Mesei tăcerii și Poarta sărutului, situată spre est, la intrarea în parc.
    Este compusă din două bănci de piatră și 30 scaune din piatră pătrate (în formă de clepsidră) dispuse de o parte și de alta a aleii în grupuri de câte trei. fac legătura între grupul Mesei tăcerii și Poarta sărutului, situată spre est, la intrarea în parc.
    -Poarta sărutului, numită initial „Poarta înfrăţirii eroilor” este realizată sub forma unui arc de triumf, simbolizând triumful vieții asupra morții. Se află amplasată pe aleea de la intrarea din parcul orașului, este dăltuită din piatră poroasă, extrasă din carierele aflate în împrejurimi, fiind alcătuită din coloane groase, paralelipipedice, ce sprijină o arhitravă cu dimensiuni mai mari decât ale coloanelor, având lățimea de 6,45 m, înălțimea de 5,13 m și grosimea de 1,69 m.
    Pe fețele fiecărei coloane se regăsește simbolul sărutului, două jumătăți ale unui cerc, atât de caracteristic operei lui Brâncuși. Arhitrava are de asemenea încrustat acest simbol, ca un fel de filigran. În plus, tot în filigran se află încrustații ce aduc cu un fel acoperiș al porții, ca și când poarta ar fi acoperită cu șindrilă. Bolta porții are un ornament liniar delicat: este o continuitate de arcuri mici, iar mai sus, pe trei linii orizontale, întâlnim continuarea unor forme ovale identice, de parcă ar fi conturul feței și al umerilor.
    -Coloana fără sfârșit, sau a „sacrificiului infinit”, considerată punctul de vârf al artei moderne, reprezintă un adevărat „testament spiritual” al artistului, un adevărat axis mundi, menit parcă să sprijine în veșnicie bolta cerului. Înaltă de 29,33 m, este constituită din 16 module romboidale din fontă arămită, a căror succesiune sugerează arhitectura stâlpilor de lemn de la pridvoarele caselor tărănesti (potrivit unor specialiști, sunt 15 elemente romboidale întregi și încă unul amplasat jumătate jos, respectiv jumătate sus). Brâncusi prevăzuse scaune si in jurul „Coloanei infinitului”, cum se mai numeste Coloana fără sfârșit, care să fie sub forma unei jumătăti de modul sau element de coloană.
    Calea Eroilor, ce străbate prin oraș, în linie dreaptă pe o distanță de 1.500 m mai include în afară de sculpturile lui Brâncuși, și biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel, inaugurată pe data de 7 noiembrie 1937, la aceeași dată cu Poarta Sărutului.

SPUNE-TI PAREREA