O ceremonie militară și religioasă va avea loc luni, 24 ianurie 2022, la bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, amplasat în Piața Unirii din municipiul Bistrița. Festivitatea va începe la ora 12.00 și se va desfășura în concordanță cu măsurile legale și recomandările de siguranță în contextul pandemiei COVID-19.
„Pentru cinstirea Zilei Unirii, Instituția Prefectului județul Bistrița-Năsăud, Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, Primăria Municipiului Bistrița, împreună cu Garnizoana Bistrița, organizează, în data de 24 Ianuarie 2022, începând cu ora 12:00, la bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, amplasat în Piața Unirii din municipiul Bistrița, activități aniversare dedicate sărbătoririi a 163 de ani de la Unirea Principatelor Române.
La festivitatea sunt sunt invitați să participe parlamentarii județului, autoritățile și șefii instituțiilor publice organizate în județ, comandanții instituțiilor județene din cadrul Sistemului Național de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională, președinții formațiunilor politice, conducătorii asociațiilor și fundațiilor, precum și cetățenii județului, să se alăture acestui moment de mare bucurie pentru români“, se arată într-o informare a Insituției Prefectului.
Motto:
„La 1859, un număr de oameni ai gândului și ai cărții cari nu făcuseră ploitică și nu știau măcar ce e aceea, poeți, istorici, tineri boieri în contact cu nobila Europă romantică și naționalistă, profesori de toate gradele, scolari chiar, au izbutit să se folosească de războiul Crimeii și, înfrîngînd, în privințe esențiale, voința Marilor Puteri ale Europei, au dat Românilor dintre Carpați și Dunăre, din două state, o singură țară.”
(Nicolae Iorga- SEMNIFICAȚIA ZILEI DE 24 IANUARIE, în: Neamul Românesc, 24 ianuarie, 1932)
Unirea Principatelor Române, din ianuarie 1859 cunoscută si sub numele de „Mica Unire”, a fost primul pas important pe calea înfăptuirii statului naţional unitar român. Astfel, pe 5 ianuarie 1859, Adunarea electivă de la Iaşi a ales ca domn al Moldovei pe candidatul Partidei naţionale, Alexandru Ioan Cuza. Apoi, Adunarea electivă de la Bucuresti care şi-a deschis lucrările pe 22 ianuarie 1859, a avut loc sub presiunea a mii de oameni, mobilizaţi de tinerii unionişti, ce se adunaseră în faţa clădirii unde avea loc Adunarea. Această atmosferă incendiară a susţinut totodată pe reprezentanţii partidei naţionale care au convocat o şedinţă la hotelul „Concordia”, unde au hotărât să propună Adunării ca domn al Ţării Româneşti tot pe Alexandru Ioan Cuza, domnul Moldovei. În dimineaţa zilei de 24 ianuarie, reprezentanţii Partidei naţionale au propus convocarea unei şedinţe secrete pentru desemnarea candidatului, care a fost acceptat în unanimitate, deputaţii conservatori fiind nevoiţi să cedeze voinţei poporului. Trecându-se la vot, toate cele 64 de buletine purtau numele celui ales la 5 ianuarie în Moldova, realizând astfel una din cele mai importante file din istoria românilor. Astfel, Alexandru Ioan Cuza devine domnitor al ambelor Principate, respectiv Moldova si Tara Românească. Au urmat apoi trei ani de complicate actiuni diplomatice externe pentru recunoasterea Unirii Principatelor. Abia in anul 1862 Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei au primit recunoastere internatională cu sprijinul nemijlocit al Frantei, respectiv al lui Napoleon al III-lea. In acelasi an 1862, Principatele Unite au primit numele de „România”, când Mihail Kogălniceanu avea să rostească memorabila frază „Unirea naţiunea a făcut-o”. Punând bazele României moderne, Unirea Principatelor din anul 1859 a însemnat o etapă esenţială pe drumul unităţii naţionale, a cărei întregire deplină avea să se înfăptuiască la Alba Iulia, pe 1 Decembrie în anul 1918.
De cativa ani, mai exact din 2012, la Bistrita ziua de 24 Ianuarie se sarbatoreste într-un spatiu situat în Piata Unirii, dupa ce un primar incult a mutat bustul lui Cuza de la IJP fără să stie că numele pietei se revendică de la Marea Unire din 1 Decembrie 1918 si nu are nimic comun cu Unirea Principatelor.
De aceea, noua administratie a Bistritei ar trebui să procedeze la ridicarea in Piata Unirii a unui monument simbol, evocator al Marii Uniri din 1 Decembrie 1918 .
acest „Monument al Unirii” ar putea fi realizat sub in forma de obelisc placat cu marmură având înăltimea totală (soclul + obeliscul propriuzis) de 1918 cm . Obeliscul propriuzis se la soclu până în vârf ar trebui sa aiba 1600 cm (anul primei uniri sub Mihai Viteazul), iar împreuna cu soclul de la baza de 3,18 m sa se ridice la 1918 cm (anul Marii Uniri).
Pe trei dintre laturile obeliscului se vor putea amplasa efigiile din bronz ale domnitorilor Mihai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza si Regele Ferdinand, iar pe cea d-a 4-a latura pot fi trecute numele delegatilor din Bistrita-Nasaud participanti la marea adunare din 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia, dând astfel o personalizare locală monumentului unirii.
Pe soclul monumentului se va putea monta un basorelief din bronz executat după imaginea fotografică a Marii Adunari de la Alba Iulia, avandu-i in prim- plan pe episcopii Iuliu Hossu si Miron Cristea .
Bustul lui Cuza din Piata Unirii trebuie sa fie mutat inapoi la IJP, unde se mai află incă soclul de marmură de pe care a fost dislocat in 2012 de către fostul primar Ovidiu Cretu, cu atât mai mult cu cât chiar argumentele celui care a făcut această mutare idioată sunt tot atât de idioate si contradictorii: ”Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bistriţa-Năsăud a comandat şi plătit această statuie. Statuia a fost amplasată în faţa Inspectoratului mai mult timp, pentru că Alexandru Ioan Cuza a pus bazele Poliţiei modern în România. Am adus-o în Piaţa Unirii nu cu referire la Unirea Principatelor Române, ci la Marea Unire. Aici, reprezentanţii Bistriţei la Unirea din 1 decembrie 1918 au primit credenţialul, adică mesajul de unire cu ţara”.
In plus bustul lui Cuza dezvelit in 2004 la IJP Bistrita-Năsăud avea intre altele si rolul de a pune in valoare sediul politiei, o cladire fara personalitate, care seamănă mai degrabă cu un bloc de garsoniere construit in stil comunist.
Mare brânză … Acuma ne era mult mai bine , dacă Ardealul nu se unea cu Moldova și cu Oltenia