Uniforme de pionieri, abecedare și manuale din hârtie îngălbenită, bănci de scânduri, jurăminte depuse de elevi și profesori, cu secole în urmă. Acestea i-au făcut oameni pe părinții, bunicii și străbunicii noștri, pe unii chiar oameni de seamă.
Istoria învățământului în Bistrița-Năsăud, în documente, manuale, obiecte, mobilier, uniforme etc. a fost relatată azi la Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud în cadrul unei expoziții inedite. Despre expoziție au vorbit dr. Cornelia Vlașin în calitate de organizator, Camelia Tabără, vicepreședinte al CJ BN, Mihaela Ivan, purtător de cuvânt al CJ BN dar și inspectorul general al ISJ BN, Dan Aurelia.
„Județul Bistrița-Năsăud se poate mândri cu o lungă tradiție în ce privește învățământul. Școala Săsească este atestată de la 1438, iar Liceul Evanghelic îl avem în documente la 1537. Prima școală românească este atestată la 1475 în localitatea Ciceu Poieni. Pentru zona românească a fost fost foarte important Regimentul de graniță pentru că, în fiecare comună, s-a înființat câte o școală. De asemenea, au înființat Institutul Militar și școlile triviale. Bistrița, la 1877, avea deja două gimnazii, cel Evanghelic și al Piariștilor, unde au studiat foarte multe personalități ale culturii noastre”, a spus dr. Cornelia Vlașin, șef Serviciul Județean al Arhivelor Naționale.
Printre documentele păstrate de arhive se numără și un jurământ în latină, pe care îl depuneau profesorii și elevii în 1862.
„O expoziție realizată de Cornelia Vlașin și echipa de la Arhivele Nationale Bistrita-Nasaud, care ne amintește că Educația ne-a crescut, iar învățământul are tradiție bogată în Poarta Transilvaniei • Bistrița-Năsăud, cea mai veche școală românească fiind atestată în anul 1475, la Ciceu Poieni.
Dacă obiectele prezentate în această expoziție, ar putea să vorbească, ar spune despre preocuparea deosebită a învățătorilor, despre școlile triviale, unde timp de trei ani, copiii erau alfabetizați, învățați să citească, să scrie și să socotească, despre manualul de igienă redactat în 1896 de Iuliu Moisil, despre „Icoana unei școli dintr-un colț de țară”, una dintre cele mai importante cărți dedicate învățământului care a apărut în zona Năsăudului, întocmită de Nicolae Drăganu, care a devenit după 1918 rectorul Universității Babeș de la Cluj. Despre faptul că în secolul al XIX lea, cei mai buni elevi erau răsplătiți cu un număr de pomi de calitate.
… și câte și mai câte.
“Și ne-am făcut mari!” este o expoziție manifest despre Școala care ne-a crescut strămoșii, bunicii și părinții și un îndemn să ducem mai departe preocuparea și munca lor.
Felicitări, Corneliei Vlașin și echipei de la Arhive, pentru această expoziție și toate inițiativele care fac Arhivele atractive și ne arată comoara din trecut“, a transmis Mihaela Ivan.