Bustul Regelui Mihai a fost dezvelit luni, 25 octombrie, în Parcul Municipal din Bistrița, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la nașterea monarhului.
Evenimentul s-a desfășurat într-un cadru restrâns, la care au luat parte primarul orașului, Ioan Turc, prefectul Stelian Dolha, fețe bisericești și reprezentanți ai armatei. La statuia regelui a fost depusă o coroană de flori.
„La 100 de ani de la nașterea Maiestății Sale, comunitatea bistrițeană îl omagiază prin atribuirea numelui Regele Mihai parcului municipal și prin dezvelirea unui bust. Reegel Mihai a fost un om de un uriaș bun simț un om de o noblețe desăvârșită și un caracter dincolo de orice îndoială“, a rostit primarul Ioan Turc, cu această ocazie.
„Împlinirea unui secol de la nașterea celui care a fost Regele Mihai I al României este marcată prin diverse activități organizate în mai toate colțurile țării noastre. La Bistrița, dezvelirea bustului “Regele Mihai I al României – un portret la tinerețe”, realizat de artistul Alexandru Păsat, laureat al Premiului pentru sculptură al U.A.P., a avut loc în parcul ce-i poartă astăzi numele, în apropierea Centrului Cultural Municipal “George Coșbuc”. Mulțumiri se îndreaptă către toți cei care au făcut posibil acest eveniment”, a mai transmis primarul Ioan Turc.
Reamintim că Parcul Municipal va purta numele „Regele Mihai“, hotărârea fiind votată într-o ședință extraordinară de Consiliu Local care a avut loc săptămâna trecută.
Regele Mihai a vizitat judeţul Bistriţa-Năsăud în anul 1997 și în 2006, 1997 fiind chiar primul an în care Familia Regală a avut voie să vină în ţară şi Regele Mihai a primit cetăţenia română.
Regele Mihai şi Regina Maria au venit în judeţul nostru unde au vizitat mai multe localităţi, biserici şi obiective.
Motto:
„Mulţime brută şi ingrată!
Cu-a mea cântare nu putui
În viaţă-mi să te mişc o dată…
Şi-odat’… o să-mi ridici statui.”
(Ion Luca Caragiale- Da… nebun!)
Regele Mihai I s-a născut la 25 octombrie 1921, în Castelul Foişor de la Sinaia şi a fost botezat în rit ortodox după numele voievodului Mihai Viteazul. Mihai I a fost rege al României între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930, precum și între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947, când comuniștii instalati la putere cu ajutorul trupelor sovietice, l-au obligat să semneze imediat și necondiționat actul de abdicare actul de abdicare sub amenințarea cu declanșarea unui război civil. La 3 ianuarie 1948, regele Mihai a fost silit să părăsească țara, după care a urmat un prelung exil unde a încercat să pledeze cauza țării sale. După Revoluția din 1989 a fost oprit de regimul Ion Iliescu să se întoarcă în țară.Abia cu ocazia Paștelui din 1992, a primit viza de intrare in România când a atras mulțimi entuziaste venite să-l vadă. Numai în 1997, sub președinția lui Emil Constantinescu, și-a primit înapoi cetățenia română si a revenit definitiv in tară. Desi după alegerile din 1997 se vehicula ideea restaurării monarhiei, atît ţărăniştii cît şi preşedintele Emil Constantinescu au evitat cu grijă subiectul cu toate ca Regele Mihai a continuat să fie privit cu admiraţie şi cu speranţă. Nici măcar nu a fost organizat un referendum pentru ca poporul să poată decide asupra formei de guvernământ.
Doar o întrebare care necesită clarificări ştiinţifice, nu păreri personale:
1). Cum poate fi numit actul de la 23 august 1944 prin care un suveran arestează capul de facto al Armatei Ţării şi (în plin conflict militar) îl predă plocon inamicului ?
Da. Atunci, la 23 august 1944, pentru România şi pentru Germania s-a întâmplat un al 2-lea Stalingrad, poate mai distrugător decât cel din 1942-1943 de la Cotul Donului. Atunci România şi-a pierdut onoarea, iar în perioada: 23 AUGUST – 12 SEPTEMBRIE 1944, Armata Română s-a aflat în situaţia (incredibilă) de a avea 2 INAMICI:
– primul era fostul aliat Germania, iar al 2-lea (NOUL ALIAT) cel din 22iunie 1941respectiv Rusia Sovietică.
Prin urmare, de la 23 august până la 12 septembrie 1944, România a fost practic o ţară OCUPATĂ şi fără apărare în faţa trupelor sovietice.
Atenţie-! IESIREA DIN AXĂ – nu a fost bine-văzută nici de ALIAŢI, care au refuzat României statutul de Cobeligerantă la Conferinţa de pace de la Paris din 1946 şi a supus-o unor inimaginabile DESPĂGUBIRI DE RĂZBOI.
Actul de la 23 august 1944 asumat direct de regele Mihai, a fost tratat de sovietici ca o Capitulare necondţionată. Urmările au fost drastice:
a) PESTE 130.000 de soldaţi români luaţi prizonieri si deportaţi în URSS;
b) pierderea a 50% din totalul de 19 Divizii angajate în luptă alături de URSS;
c) pierderea libertăţii şi bolşevizarea României cu forţa.
Procedându-se la arestarea Mareşalului şi la capitularea întregii armate,
ÎNAINTEA SEMNĂRII ARMISTIŢIULUI, România a fost dezonorată, ulterior, regele primit înalta distincţie POBEDA, de la tovarăşul STALIN.