Renumele de care s-a bucurat Bistrița de-a lungul secolelor, în Transilvania, în Moldova, în Polonia sau chiar în Orientul Apropiat, unde ajungeau convoaiele comercianților autohtoni cu mărfuri, se datora fără îndoială meseriașilor săi. Despre asociațiile cizmarilor, fierarilor, zidarilor, armurierilor, argintarilor, curelarilor, cojocarilor și câte altele, sunt cunoscute numeroase aspecte, deoarece printre ei au fost meșteri renumiți. Ca semn al recunoștinței urbei față de meseriașii care i-au dus faima, steagurile tuturor breslelor erau expuse la loc de cinste în Catedrala Evanghelică „Sfântul Nicolae” și Biserica Greco-Catolică din oraș.
La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al XX-lea, apar îndeletniciri noi, generate de progresele tehnicii, ce nu au făcut parte din vechile meserii practicate în oraș.
Din această categorie au făcut parte și fotografii. Nici o altă branșă nu a lăsat urmașilor atâtea informații, mesaje și instantanee ale urbei noastre și ale oamenilor săi, ca cele realizate în atelierele lor.
Cu toate că tehnica fotografică era la începuturile sale, realizările fotografilor bistrițeni au avut o ridicată profesionalitate, datorată în primul rând uceniciei acestora la cele mai renumite școli și ateliere de profil din Viena, Paris, Berlin sau Budapesta. Este surprinzător să constatăm azi, la peste o sută de ani de la realizarea primelor fotografii în atelierele bistrițene, calitatea remarcabilă a pozelor, exigența față de detaliu, ingeniozitatea scenografică.
Atelierele erau frecventate de multă lume, datorită faptului că orășenii nu concepeau ca din casele lor să lipsească tablourile de familie. Când tablourile erau gata, se înrămau și se expuneau la loc vizibil ca un blazon al casei.
Cu toată nuanța de desuetudine și romantism idilic, așa cum gândim despre ele, azi, când privim aceste fotografii de epocă, ele au fost și rămân niște opere de artă, deconspirând meseriașul de vocație și patina epocii.
Sursă text: Oskar Skrabel, „Bistrița – nostalgii citadine”, Editura Charmides, Bistrița, pp. 210 – 211.
Photo credit: http://clasate.cimec.ro/clasate.asp
Postare propusă și material îngrijit de Dalma Szabó, Referent Cultura Minorităților, Biroul Cultură Tradițională – Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud.
