Peste 800 de familii din comuna Telciu, care dețin branșamente la sistemul de alimentare cu apă, refuză încheierea unui contract de furnizare cu societatea Aquabis. Este un număr mare, în comparație cu 310, care este numărul de consumatori din comună care au fost de acord cu încheierea unui contract.
Cum s-a ajuns aici?
Societatea Aquabis a fost delegată, în 2008, în baza unui Contract de Delegare a Serviciilor Publice de Aliembatre cu Apă și Canalizare să preia gestiunea rețelei de apă și canalizare, respectiv bunurile aflate, până în acel moment, în proprietatea publică a comunei Telciu. Acest lucru a fost aprobat în Consiliul Local, comuna fiind acționar al AQUABIS și membră A.D.I. Apă Canal.
Astfel a fost posibilă derularea unei investiții în valoare de 4 292 677 lei, care a început în 2016 și s-a încheiat în 2020 (7,7 hm rețea distribuție apă, 750 branșamente, captare apă, stație tratare, reabilitare rezervoare de apă etc.)
Toate au fost bune și frumoase până în 2020, când oamenii s-au văzut în fața investiției împlinite și nevoiți să își contorizeze și să plătească apa. Tarifele practicate de Aquabis sunt 4,88 lei pentru apa potabilă și 3,74 lei pentru canalizare (total: 8,62 lei). E un preț mai mic decât în Cluj, Contanța, Neamț, Vaslui, dar mai mare decât în Prahova, București, Bihor etc. conform unui tabel comparativ pe care îl puteți consulta aici.
În nemulțumirea pe care și-o arată, oamenii au argumentele lor: trăiesc într-o zonă cu surse bogate de apă, o mare parte din rețea a fost construită acum mulți ani și mai este și mândria locală, de a-și gestiona singuri resursele. Nici tarifele nu le cad prea ușor, pentru că în unele gospodării se consumă multă apă, se adapă animale, se udă grădinile, iar veniturile nu sunt îndestulătoare pentru toată lumea.
Un exemplu de comună care își gestionează rețeaua de apă este Parva, unde infrastructura recentă de apă şi canal include 2 staţii de captare, 2 staţii de tratare, o Staţie de epurare, 13 km reţea de canalizare, 18 km reţea distribuţie apă. Oamenii plătesc pentru apă în jur de 8 lei/ lună, un preț mult mai mic. Chiar și aici, unii oameni sunt nemulțumiți că trebuie să achite un tarif pentru apă. Primarul a precizat că sunt încă necesare investiții pentru optimizarea rețelei și că prețul ar putea fi majorat, pe viitor.
Revenind la comuna Telciu, trebuie remarcat faptul că, atunci când se implementează un proiect într-o localitate, ar fi bine să se țină cont de câteva aspecte. În primul rând, investiția din Telciu face parte dintr-un proiect mai mare, iar ieșirea comunei din A.D.I. Apă-Canal ar afecta, pe termen lung, și alte comune aflate în asociație. Criza de pe Valea Sălăuței arată scăpările unui sistem gigant care dorește implementarea unor proiecte standard fără a ține cont de specificul unei comunități. Deși unii oameni cred că e normal să ude grădina cu apă tratată de la robinet, alții sunt de părere că treburile gospodărești necesită o cantitate mare de apă pe care nu își permit să o plătească. Reprezentanții administrației locale ar trebui să știe, din start, aceste chestiuni și să gândească proiectele de apă-canal și sub acest aspect, să găsească soluții alternative pentru pentru consumul de apă din gospodării, să educe populația în acest sens, inclusiv în ceea ce privește economisirea ape, captarea apei de ploaie etc. Da, avem dreptul să cerem un tarif echitabil la apă, dar suntem datori și să evităm risipa și să economisim resursele.
În altă ordine de idei, cazul Telciu este și un semnal de alarmă în ceea ce privește comunicarea dintre factorii de decizie și populație. Deși rețeaua a fost preluată de Aquabis în 2008, populația pare să fie informată abia de ieri, de azi. Acest lucru arată clar că ori de câte ori se ia o decizie în Consiliul Local, o decizie care afectează profund viața oamenilor, trebuie organizate dezbateri și reprezentanții administrației trebuie să se asigure că populația înțelege corect ce se înâmplă în urma unor hotărâri. Consilierii Locali nu sunt puși acolo doar să reprezinte un partid, să își dea importanță ori să aibă un statut superior, sunt aleși să reprezinte intersele comunității. Ideal ar fi ca fiecare consilier local să aibă în responsabilitate un grup de oameni pe care să îi țină la curent cu deciziile care se iau și să aibă grijă să se consulte cu oamenii ori de câte ori este nevoie.
O profundă lipsă de experiență în comunicare are și compania Aquabis, unde, în Consiliul de Administrație, se află mai mulți oameni numiți politic, unii care ar trebui să fie demult în pensie și să lase locul unor oameni mai tineri, mai dinamici, mai pricepuți în a dezamorsa astfel de conflicte.
Singurul trimis la înaintare este directorul general Ioan Șandru, care deja nu mai poate nici tranzita Telciul la câtă ură și-a atras din partea oamenilor. O ură care se revarsă și asupra unor muncitori de la Aquabis, care nu au nicio vină și care au ajuns să fie amenințați cu moartea de localnici. Situația a scăpat de sub control și restabilirea unui dialog este aproape imposibilă.
Faptul că oamenii sunt stârniți și asmuțiți aproape zilnic pe lucrătorii Aquabis este, însă, un lucru care nu aduce nimic bun și care ar trebui să înceteze. Este dreptul oamenilor să protesteze și să își apere drepturile, dar LIVE-urile realizate la proteste sunt pline de violență și injurii și arată faptul că liderii acestor mișcări nu sunt dispuși la dialog.
Da, e just ca oamenii să pretindă ca o companie cum e Aquabis să își revizuiască tarifele, mai ales că apa nu vine mereu la parametri optimi și mulți oameni din Telciu sunt nemulțumiți de calitatea apei care ar trebui să fie potabilă. E just să aibă loc niște negocieri reale privind contractele și populația să nu primească doar niște notificări prin care sunt forțați să încheie contracte și să fie ameninințați cu executarea silită. Dar toți oamenii trebuie să înțeleagă faptul că o rezolvare a situației nu este posibilă fără un dialog și că nu e corect ca o parte din oameni să folosească apa la discreție, în timp ce altora să nu le mai rămână nici apă de spălat pe mâini. Aici intervine rostul contoarelor de apă care reglează consumul și, astfel, reursa de apă este distribuită echitabil între cetățeni, fără a se face risipă și fără ca unii să sufere din cauza altora.
Postările care instigă la violență și dramatizează situația privind prezența forțelor de ordine în zonă prezintă o latură distorsionată și creează o falsă impresie că mulțimea a fost oprimată. Săptămâna aceasta, localnicii au fost pe punctul de a linșa managerul de la Aquabis, au amenințat cu moartea muncitorii, au blocat total sau parțial DN17. Orice mașină care seamănă cu vreo mașină de la Aquabis este în pericol dacă tranzitează comuna. Poliția, trupele de la acțiuni speciale și jandarmii au fost trimiși în zonă pentru siguranță, nu ca să intimideze oamenii sau să-i împiedice să își ceară drepturile ori să negocieze contractele.
Mai mult de atât, o parte din oamenii din Telciu sunt racordați ilegal la apă.
„Ei s-au legat singuri, nu au mai întrebat pe nimeni mai departe. Noi am pus căminul pe domeniul public, am pus ceasul şi robinetul, că era prins în contract. Sunt legaţi ilegal la reţeaua de apă. Ceea ce fac ei este furt de apă. (…) În localitatea Telciu, la ora asta, se consumă apă cât în Năsăud şi Rodna la un loc, deci 270 de litri de om pe zi. Maximul consumului la care se proiectează o reţea este de 120 de litri de om pe zi“, a expus situația directorul Aquabis.
Acest aspect este confirmat și de localnici din zonă care au de suferit de pe urma acestei situații, pentru că în unele gospodării se consumă enorm de multă apă, în timp ce alții rămân fără apă la robinet.
Dar, bineînțeles, în astfel de situații, răsar imediat grupări și partide care încearcă să își facă propagandă și să obțină avantaje de pe spatele unor oameni care ar trebui lăsați să își obțină dreptatea la masa negocierilor. Grupări și partide care caută „oameni mulți și proști“ și profită de orice ocazie ca să producă dramă și autocompătimire în interiorul unei comunități care ar trebui să își revizuiască și ea comportamentul, în anumite privințe. Autoritățile publice, cei care păstoresc resursele județului și ale comunei au datoriile lor, dar la fel au și oamenii. Să se implice în comunitate când se ia o decizie, să își aleagă cu cap oamenii care le reprezintă interesele în Consiliul Local, să participe la găsirea unor soluții. Pentru că e greu să te implici să găsești soluții la o problemă, e mai simplu să înjuri de pe margine când lucrurile merg prost.