O elevă de la Liceul de Arte „Corneliu Baba“ din Bistrița, absolventă în promoția 2021, a realizat o lucrare de arhitectură prin acre propune un proiect impresionant de reabilitare a castelului Teleki din Comlod. Oana Trifan este elevă la arte încă din clasa întâi și vrea să urmeze o carieră în acest domeniu. Mai exact, în domeniul arhitecturii și a restaurării, latură pe care o consideră extrem de importantă pentru că are legătură cu salvarea și conservarea patrimoniului.
„În această vară am fost voluntar la Ambuanța pentru monumente, un proiect care implică patromoniul și acest interes pentru patrimoniu. Am observat că și în județul nostru există monumente care merită să fie puse în valoare și în urma acestei experiențe decis să acord atenție monumentelor pe care le avem în județul nostru.
Mai departe, o să merg pe partea de restaurare, pentru că eu cred că și această parte a a arhitecturii trebuie apreciaăt și merită să ne valorificăm patrimoniul.
Încă din clasa întâi sunt în acest liceu și, pe parcursul anilor, mi-am dat seama că orice e legat de artă merită să primească mai multă atenție“, a spus Oana Trifan.
Oana a fost coordonată, în proiectul ei, de profesorul Ioan Runcan. Reabilitarea propusă de Oana Trifan păstrează autenticitatea castelului, dându-i un accent modernist.
Și alte proiecte interesante ale elevilor care au absolvit arhitectura au putut fi admirate ieri, în cadrul unei expoziții care a avut la la Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud odată cu festivitatea de absolvire a celor de la „Corneliu Baba“: campus universitar, case în relație cu natura, spațiu cultural și chiar o închisoare pentru femei! Toți elevii au avut parte de îndrumarea profesoarei Iulia Burlac, cea care le predă prelucrarea computerizată,
Palatul de la Comlod este construit în 1756, după cum atestă inscripția de pe fațada clădirii, de către Istvan Wesselenyi de Hadad. Blazoanele din piatră ale celor două familii domină și acum fațada principală a palatului: sub o coroană – simbol al alianței familiilor – se vede sirena cu un trandafir în mână, blazon al familiei Wesselenyi, și lebăda cu gâtul străpuns de o săgeată, blazonul familiei Daniel. Cele două blazoane sunt executate în piatră de celebrul sculptor Anton Schuchbauer în 1786.
Palatul este o construcție reprezentativă pentru barocul transilvănean, cu o puternică tentă rurală. Clădirea constă într-un singur volum masiv și compact, cu un acoperiș tipic baroc, înalt și în două pante. Subsolul palatului, acoperit cu bolți de factură renascentistă, sugerează existența unei etape de construcție datând din secolul XVII. Parterul este baroc, cu bolti la interior, arce in leagăn la partea superioară a golurilor și două ferestre de formă ovoidală pe fațada principală. Portalul din piatră sculptată de la intrare este și el tratat în manieră barocă, cu forme curbe și motive specifice (cochilia de scoică).
Palatul era înconjurat de o grădină frumos amenajată, cu numeroase alei străjuite de carpeni, din care nu a mai rămas aproape nimic. Importanța, în trecut, a grădinii, ca element privilegiat al ansamblului, este pusă în evidență de tratarea fațadei dinspre grădină ca fațadă principală a palatului.
În secolul XIX palatul ajunge în posesia familiei Teleki. În 1951, clădirea este naționalizată, pentru ca după Revoluția din 1989 să intre în administrația Consiliului Județean Bistrița. Momentan, castelul este pus sub protecție.
Familia Teleki de Szok a fost o familie nobiliară din Transilvania, originară din Teleac (de unde îi provine numele). Principala reședință era castelul de la Gornești, actualmente în județul Mureș. Mihaly Teleki (1634 – 1690) a inițiat ascensiunea familiei și a deținut și funcția de cancelar al Transilvaniei în perioada domniei lui Mihai Apafi I (1662-1690). Apafi, înscăunat prin susținerea Porții a fost un domnitor slab, conducerea fiind deținută efectiv de soția sa Anna Bornemissza și Mihaly Teleki. Teleki, denumit și „flagelul lui Dumnezeu pentru Transilvania” (Mihai Cserei) a devenit în această perioadă unul dintre cei mai bogați oameni ai principatului. Drept răsplată pentru activitatea sa, împăratul Leopold l-a numit conte. Din această familie au făcut parte: Mihaly Teleki (1634, Oradea – 21 august 1690), căzut în luptă cu oastea otomană la Tohanu Vechi; Pal Teleki (1677-1731), filantrop, susținător al lui Francisc Rakoczi II în războiul curut; Samuel Teleki(1739-1822), fondatorul Bibliotecii Teleki; Geza Teleki (1843-1913), ministru de interne al Ungariei; Samuel Teleki (1845-1916), explorator, strănepotul lui Samuel Teleki.
