Boala ischemică a inimii cauzează peste 1000 de decese anual, conform unei statistici care urmărește principalele cauze ale deceselor în Bistrița-Năsăud, din 2014 până în 2019.

În 2019, 1247 de persoane au murit din această cauză, iar 348 de boli cerebro-vasculare.Bolile aparatului circulator se află, de ani de zile, în topul cauzelor de deces.
Acestea sunt urmate de tumori, care acuzează peste 500 de decese anual. În 2019, 564 de persoane au murit din cauza unor tumori, în Bistrița-Năsăud. Bolile infecțioase și parazitare, boli ale aparatului respirator, leziunile traumatice și alte cauze externe, tuberculoza și diabetul zaharat sunt, de asemenea, printre cele mai importante cauze de deces.

Bolile de inimă reprezintă principala cauză de deces în România, potrivit datelor oferite de Ministerul Sănătății și Institutul Național de Sănătate Publică, Centrul Național de Statistică și Informatică în Sănătate Publică.

La nivel național, „mortalitalitatea provocată de bolile cardiovasculare este de trei ori mai mare decât cea provocată de cancer, aproximativ 60% din totalul deceselor înregistrate la nivel naţional sunt provocate de boli cardiovasculare, faţă de 19% de cancer.

Vârsta. Înaintarea în vârstă crește riscul de îngroșare și deteriorare a arterelor coronare.

Sex. Bărbații sunt mai expuși riscului să sufere de maladii cardiace. La femei crește probabilitatea să sufere de boli de inimă după menopauză.

Istoricul familial. Istoricul medical al membrilor familiei poate oferi indicii despre riscul de a dezvolta boli cardiovasculare, mai ales dacă o rudă de gradul I s-a îmbolnăvit de o afecțiune cardiacă până la vârsta de 55 de ani, în cazul bărbaților, și până la 65 de ani, dacă este vorba despre femei, conform mayoclinic.org.

Fumatul. Nicotina îngustează vasele de sânge, iar monoxidul de carbon afectează căptuşeala acestora, făcându-le vulnerabile la ateroscleroză. Infarctul miocardic este mai des întâlnit la fumători, comparativ cu cei care nu au acest viciu.

Anumite tratamente chimioterapice şi radioterapii pentru cancer. Sunt proceduri specifice pentru combaterea cancerului care pot creşte riscul de a dezvolta boli de inimă.

Alimentația deficitară. O dietă bogată în grăsimi saturate, sare si zahăr poate duce la apariția bolilor de inimă.

Presiunea arterială ridicată. Tensiunea arterială ridicată care nu este ţinută sub control poate determina rigidizarea și îngroșarea arterelor și, implicit, poate limita fluxul sangvin.

Nivel mare de colesterol. Un nivel mare de colesterol de tip LDL (colesterol rău) creşte riscul formarii plăcilor de aterom şi de apariţie a aterosclerozei.

Diabetul. Pacienţii cu diabet au un risc mai mare de a dezvolta şi afecţiuni cardiace. Ambele maladii prezintă factori de risc comuni, cum ar fi obezitatea şi hipertensiunea arteriala.

Excesul de greutate. Obezitatea amplifică efectul negativ al celorlalţi factori de risc.

Sedentarism. S-a demonstrat ca persoanele sedentare au un risc cardiovascular de 1,5-2 ori mai mare comparativ cu persoanele care fac activitate fizica 30 minute pe zi.

Stresul. Dacă nu este ţinut sub control creste riscul apariției unor boli de inimă.

Igiena precară. Obiceiuri elementare cum ar fi spălatul pe mâini pot preveni maladiile cardiace, prin faptul că țin la distanţă infecţiile care pot afecta şi sănătatea inimii.

 

SPUNE-TI PAREREA