O alunecare masivă de teren a avut loc pe Pârtia Cocoș. Conform sportulbistritean.ro, peretele abrupt s-a rupt în două, formându-se un crater de aproape doi metri, pe jumătate din lățimea pârtiei. Alunecarea a fost mascată de zăpadă, până acum, dar problema începe să devină vizibilă odată cu topirea ei.
O altă alunecare de teren a avut loc în 2008, când dealul a mai fost consolidat o dată, cu aproape 200.000 de lei. Atunci, fostul primar Ovidiu Crețu spunea că înainte de amenajarea pârtiei nu s-a făcut un studiu geo pe fiecare metru pătrat.
„Nu este o problemă stabilitatea dealului, Dealul Ghinzii este stabil, este pășune acolo de când lumea, s-a împădurit în ultimii 50 de ani. Am făcut studiu geo, ne-a dat stabilitate. A apărut această curgere aici, este un fenomen natural la care trebuie să găsim rezolvare. Pârtia e în garanție, dar nu și la fenomenul acesta. Dacă făceam studiu geo pe metru pătrat pe 270 de hectare ne-ar fi costat 2-3 milioane, jumătate din investiție. N-am făcut, ne-a costat. Poate o să se mai întâmple în viitor”, a precizat atunci Ovidiu Crețu.
Vindeti-o dracului pe OLX . Nu este dara o problema ca s-a defrisat o panta . Specialistii lu PESTE prajit cu studii facute pe nopce.
Dupa ce a tăiat si a ras tot.
Natura se răzbuna Cretule.
Sper sa vina vremea sa platesti pentru toate nazbatiile tale , pentru ca, ai distrus oameni, ai schimbat vieti, te ai inconjurat de o gasca de care te folosesti si acuma, pacat ca primarul Turc nu isi da seama.
Domnia și prostia se plătesc, spune un proverb românesc. Nu-i prima dată când la Pârtia Cocoș se manifestă fenomenul de alunecare de teren. Mai precis, în anul 2018 au avut loc alunecări de teren în amonte de lacul artificial din care sunt alimentate tunurile de zăpadă. Atunci comisia de evaluare a pagubelor, a constatat că lacul de acumulare și lucrările din zona acestuia au suferit grave degradări, stabilind totodată că alunecarea este activă. Tot atunci s-a făcut o rectificare bugetară pentru realizarea unei expertize tehnice si îneperea lucrărilor de consolidare si punerea în siguranță a zonei respective. Numai că fiind vorba de o alunecare activă, iată că fenomenul a reapărut cu intensitate mai accentuată a degradărilor.
Dupa cum se stie, dealurile Bistritei sunt alcatuite din structuri sedimentare monoclinale si cute diapire dezvoltate pe invelisuri neozoice inclinate. Aceste dealuri sunt predispuse alunecarii de teren, proces care consta in deplasarea unei mase se pamant aflata in panta, ca urmare a umectarii puternice . Alunecarile de teren sunt asociate cu fenomenele de eroziune, iar padurea prin vegetatia lemnoasa protejeaza solul impotriva eroziunii si reduce riscul alunecarilor de teren. Acolo unde se defriseaza padurea sunt necesare lucrari complexe de consolidare impotriva alunecarilor de teren care sunt foarte costisitoare.
Orice manual de „Imbunatatiri Funciare” subliniaza faptul ca defrisarea padurii favorizeaza alunecarile de teren si recomanda impadurirea ca masura de prevenire a fenomenelor de alunecare.
Chiar si in cazul unor lucrari de consolidare impotriva alunecarilor de teren cu ziduri de sprijin din beton, acestea nu au facut fata stoparii fenomenului. De aceea se recomanda ca si astfel de lucrari sa fie asociate cu impaduriri si nicidecu cu defrisarea padurii.