Guvernul a aprobat în şedinţa de miercuri, 27 ianuarie 2021, modificarea OUG 57/2019 privind Codul administrativ referitor la statutul prefectului şi subprefectului. Aceste funcţii urmează să fie unele de demnitate publică, iar cei care le dețin vor putea fi membri de partid.
„Este un proiect care a fost asumat de către coaliţia de guvernare prin programul de guvernare, iar astăzi am aprobat această ordonanţă de urgenţă (…) Nu este politizare a funcției, este o reașezare a acestei funcții. E un obiectiv asumat în programul de guvernare”, a precizat premierul Florin Cîțu, la finalul ședinței de guvern.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a precizat că prin această ordonanță de urgență a fost reglementat în drept ceea ce există de fapt.
„În realitate, de foarte mulți ani, indiferent de guvernare, avem în funcțiile de prefect și subprefect oameni politici. Terminăm cu această ipocrizie. Oamenii politici, prin diverse concursuri, ajung în corpul funcționarilor publici și apoi sunt numiți prefecți sau subprefecți. Pe reglementarea actuală a Constituției, funcția de prefect trebuie să fie de demnitate publică. Nu există nicio persoană în ultimii 12 – 13 ani, de când există această clasificare, care să fi exercitat mandate de prefect sub guvernări diferite, ceea ce arată că fiecare guvern a vrut să aibă reprezentanții proprii în administrația locală”, a spus ministrul Dezvoltării.
„Actul normativ va clarifica statutul prefectului şi subprefectului ca fiind funcţii de demnitate publică atât corelativ cu poziţiile exprimate la nivel politic de Parlamentul României şi cu Strategia privind funcţia publică 2016-2020, cât şi corelativ cu necesitatea de clarificare a statului prefectului şi subprefectului identificată prin Programul de guvernare. Prefecţii şi subprefecţii îşi vor păstra calitatea de înalt funcţionar public pentru o perioadă de maxim 30 zile de la intrarea în vigoare a actului normativ. Prin aplicarea noii reglementări, ocuparea unor funcţii de demnitate publică de către prefect şi subprefect, situaţie în care aceştia pot fi membri ai unor partide politice, este în concordanţă cu rolul prefectului de reprezentant al Guvernului pe plan local, Guvernul fiind o autoritate publică care are structură politică”, se precizează în nota de fundamentare a actului normativ, conform Agerpres.
Potrivit modificărilor, se va înfiinţa şi funcţia de secretar de general al instituţiei prefectului, realizându-se „o unitate de abordare” cu modul de organizare şi de conducere a ministerelor, la nivelul cărora există funcţii de secretar general, înalţi funcţionari publici, subordonaţi unor funcţii de demnitate publică şi care au ca principală atribuţie asigurarea legăturii operative dintre ministru şi conducătorii compartimentelor din minister.
„Înfiinţarea acestei funcţii reprezintă o garanţie suplimentară privind îndeplinirea imparţială a atribuţiilor prefectului, inclusiv în contextul în care acesta este demnitar. Acesta sprijină activitatea prefectului în exercitarea atribuţiilor prevăzute la art. 255 din Codul administrativ (controlul de legalitate) şi coordonează structura de specialitate prin care se realizează aceste atribuţii”, se explică în nota de fundamentare.
Prefectul județului Bistrița-Năsăud, Stelian Dolha, și-a exprimat opinia, acum câteva zile, la AS TV, pe tema politizării funcției de prefect.
„În momentul în care nu am intrat la alegerile parlamentare, le-am spus tuturor că eu consider că funcția de prefect în această perioadă este una care mă apropie mult mai mult de oamenii din județ și din PNL, chiar dacă funcția este astăzi apolitică. Eu sper să se revină și să o politizeze fiindcă așa este corect. Noi suntem reprezentanții Guvernului liberal în teritoriu și noi suntem apolitici. E puțin cam absurd și atunci trebuie să revenim la o normalitate. De aceea am și optat pentru această postură“, a comentat Stelian Dolha, citat de timponline.ro.
Potrivit Constituției (art 123):
(1) Guvernul numeşte un prefect în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti.
(2) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local şi conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale.
(3) Atribuţiile prefectului se stabilesc prin lege organică.
(4) Între prefecţi, pe de o parte, consiliile locale şi primari, precum şi consiliile judeţene şi preşedinţii acestora, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.
(5) Prefectul poate ataca, în faţa instanţei de contencios administrativ, un act al consiliului judeţean, al celui local sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept.
D-apoi s-a mai dat odata examen pentru functia de prefect ( Ionci Silaghy – Dumnezeu sa-l odihneasca… pare-se pe vremea lui Basescu … ) si imediat ce s-a schimbat guvernarea, a fot schimbat si acesta si pus politic altul… ( si fara nici un examen ) .
Haideti chiar sa fim cinstiti si corecti, ca partidelor politice nu le convin persoane ” fixate pe post „… daca nu sunt din ” gasca lor de interese ” . Degeaba formal se vor da examene, dar la examene vor participa exclusiv de la cei de la guvernare ( in spetza astazi ) , sau daca vor participa si din opozitie, astia vor fi exclusi la examen din start . Este daca vreti ca si cu functia de Presedinte al Statului, cand este promovat de un anume partid politic si dupa alegeri, acesta isi da demisia din partidul care l-a propulsat si l-a botezat… si devine IMEDIAT (!) ” presedintele tuturor romanilor ” ( cica ) .
Ma, ce natzie de oameni falsi si de perfizi putem fi ! ( Mai ales cu teoria asta de c*ca.o , cu separarea puterilor in stat , unde partidele de la guvernare , prin numirea sefilor institutiilor de jos in sus pe cale politica , controleaza totate celelalte puteri ).
Motto:
„Din două una, daţi-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! Dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele esenţiale”
(I.L.Caragiale- O scrisoare pierdută)
Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis duminică, 24 ianuarie, cu prilejul împlinirii a 162 de ani de la Unirea Principatelor Române, un mesaj prin care a făcut un apel pentru eliminarea ”centralismului administrativ”, pe care îl consideră ”un veritabil obstacol în calea modernizării actuale a României”.
De asemenea, presedintele a atras atenția că politizarea instituțiilor ”nu poate să ne ofere nimic bun în viitor”:
Iată apelul din mesajul președintelui Klaus Iohannis: ”Avem nevoie de o nouă paradigmă a descentralizării, care să încurajeze eficiența prin delegarea mai multor sarcini către administrațiile locale, care cunosc mai bine nevoile cetățenilor și pot rezolva problemele din regiunile defavorizate ale României. În plus, politizarea instituțiilor, o practică toxică și de notorietate în societatea noastră, nu poate să ne ofere nimic bun în viitor, iar soluția este să lăsăm meritocrația să iasă la suprafață.”
Se pare că politicienii aflati la guvernare nu văd cu ochi buni nici descentralizarea si nici depolitizarea, invocate ca o necesitate de către şeful statului.