Cum se va desfășura slujba de Bobotează în acest an. Tradiții și superstiții legate de această sărbătoare

Credincioșii ortodocși se pregătesc, ca în fiecare an, de sărbătoarea Bobotezei, care încheie ciclul sărbătorilor din iarnă.
Anul acesta, apa sfințită va fi îmbuteliată în sticle de 1 litru care vor fi distribuite oamenilor, așa că nu vor mai exista acele vase mari cu apă din care se turna aghiasma în anii trecuți.
Pentru cei care vor merge la biserică să ia aghiasmă, masca va fi obligatorie, la fel ca păstrarea distanție de 1,5 m față de alți credincioși.

Tradiții și superstiții în Ajunul Bobotezei

Se spune că Ajunul Bobotezei e un moment favorabil farmecelor, descântecelor şi altor practici magice.
În Ajunul Bobotezei se strânge cenuşa din sobă şi gunoiul din casă pentru a fi păstrate până în primăvară, când se presărau pe straturile cu legume „pentru a le face rodnice şi a le proteja de gujulii”.

Fânul de sub faţa de masă şi bulgării de sare se adăugă în hrana animalelor „pentru a le feri de farmece, de boli şi de duhurile rele”.
În ajunul Bobotezei se ţine post, chiar post negru, cine poate. Apoi, de Bobotează, după ce au băut agheasmă, cei care au ţinut post se pot delecta cu bucate – de care însă nu se atinge nimeni până nu sunt sfinţite de preot.

Aghiasma luată de la preot când vine cu Iordanul, se bea și în ajun, se spune că oamenii capătă putere şi toate relele fug, iar anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie).
Dacă în dimineaţă Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat.
Bătrânii spun că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.
În această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic că împrumut, nici măcar jăratec din focul din vatră.

În seară de Ajun se săvârşesc practici de aflare a duratei vieţii sau a ursitului.