Bogdan Ivan, candidatul PSD de pe poziția a doua pentru Camera Deputaților, a declarat într-un mesaj postat pe pagina sa de facebook că prioritatea României pentru a evita o criză sanitară acută este de a angaja personal medical nou. Pentru acest lucru, este nevoie ca țara noastră să reducă perioada de rezidențiat a medicilor, în primul rând.

,,Criza prin care România trece în momentul de față este una fără precedent, iar dacă nu luăm măsuri rapide sistemul nostru medical va intra în colaps în cel mai scurt timp. În Bistrița-Năsăud deja nu mai sunt paturi libere în secțiile de ATI, iar asta pentru că nu avem destul personal medical pentru a suplimenta numărul.”  susține candidatul la Camera Deputaților.

Proiectele de lege pe care Bogdan Ivan-Gruia le va susține în Parlamentul României sunt argumentate de măsurile luate la timp de alte state, care au venit în întâmpinarea crizei provocate de COVID-19. Două dintre aceste țări, Finlanda și Danemarca, chiar au gestionat criza sanitară exemplar.

,, În martie, Guvernul Finlandei a luat măsuri ca spitalele din țară să poată eficientiza și mări capacitatea secțiilor de terapie intensivă. Această creștere s-a realizat în principal prin transformarea zonelor de recuperare în unități de terapie intensivă, măsuri similare pe care Consiliul Județean Bistrița-Năsăud le-a luat la noi acasă, dar nu se mai poate, pentru că nu mai avem personal! 

Pe 11 martie 2020, prim-ministrul danez a cerut mobilizarea întregului personal medical din Danemarca, iar studenții de la medicină din ani finali au fost angajați temporar ca medici rezidenți. 

Germania face unul dintre cele mai mari eforturi ca sistemul de sănătate să fie suplimentat cu personal medical: 

– studenții din domeniile medicale au fost chemați în spitale; 

– personalul medical care lucra part-time a fost rugat să lucreze cu normă întreagă; 

– personalul medical pensionat a fost chemat înapoi în spitale; 

-au fost încurajați și medici străini să lucreze în Germania. 

Rezultatele se văd! 

  • Sistemul public de sănătate al Finlandei nu riscă să intre în colaps! 
  • De la începuturile pandemiei Danemarca a înregistrat doar 747 de decese din cauza noului coronavirus!
  • În Germania, 5.900 de angajați noi au intrat în sistemul medical de la începutul pandemiei până în august! 

România trebuie să ia același măsuri, iar eu voi susține asta din postura de parlamentar al județului Bistrița-Năsăud!” transmite Bogdan Ivan.

Mai multe detalii puteți găsi AICI pe site-ul acestuia.

1 COMENTARIU

  1. Cât adevăr este în zicala „Prostul nu e prost destul, dacă nu e şi fudul“. Cum să sustii că pentru țara noastră este nevoie să se reducă perioada de rezidențiat a medicilor? O asemenea enormitate denotă că individul este dus cu pluta si nu are nici cea mai vagă imagine a pregătirii pentru profesia de medic. La Facultatea de Medicina studentii trec prin 6 ani de scoala – 3 ani pre-clinici, in care acestia urmeaza cursuri teoretice si ore de laborator, urmati de 3 ani clinici, in care studentii urmeaza in spitale stagii corespunzatoare majoritatii specialitatilor. Toti absolventii Facultatii de Medicina care obtin si diploma de licenta, dar care aleg sa nu urmeze o specialitate la rezidentiat, obtin titulatura de medic generalist. Medicii generalisti mai sunt cunoscuti drept “medici cu competente limitate”, acestia neavand dreptul de a obtine cod de parafa. Totodata, medicii generalisti nu pot intra in relatie contractuala cu Casa de Asigurari de Sanatate si nu pot fi incadrati in serviciile de ambulanta. Medicii generalisti isi desfasoara activitatea conform fisei postului, sub supravegherea atenta a unui medic specialist sau medic primar, nominalizat de managerul unitatii sanitare, respectiv sub indrumarea unui medic de familie din cadrul cabinetului individual de medicina de familie.
    Dupa facultate urmează REZIDENTIATUL. Titulatura de medic rezident o obtin absolventii Facultatii de Medicina care promoveaza examenul de rezidentiat si isi aleg o specialitate, conform ordinii tuturor notelor de la rezidentiat – cu cat nota sa de la examenul de rezidentiat este mai mare, cu atat candidatul are mai multe sanse sa isi aleaga specialitatea dorita.
    Specialitatile pe care si le pot alege medicii rezidenti sunt categorisite astfel: specialitatile clinice , specialitatile chirurgicale, si specialitatile paraclinice . Fiecare dintre aceste specialitati are o durata cuprinsa intre 3 si 6 ani si include mai multe stagii de pregatire, nu doar pe specialitatea aleasa la rezidentiat, ci si pe specialitati ale caror cunostinte sunt necesare pentru pregatirea viitorului medic specialist.
    Toti medicii rezidenti care promoveaza examenul de specialitate, pe care il dau la sfarsitul perioadei de rezidentiat obtin titulatura de „medic specialist”. Odata obtinut examenul de specialitate, medicul are dreptul la propria sa parafa si poate profesa cu drepturi si responsabilitati depline.
    Toti medicii specialisti care au vechime de peste 5 ani pe specialitatea lor se pot inscrie la examenul de primariat pe care daca-l promoveaza vor obtine titulatura de „medic primar”. Totusi un medic specialist NU este obligat sa dea examenul de primariat.
    Prin urmare cei care cred ca poate fi redusa perioada de rezidentiat sunt niste incompetenţi, care se cred oameni inteligenţi, iar acest comportament apare pe fondul incapacităţii lor de a-şi recunoaşte nivelul intelectual, tocmai din cauza lipsei de cunoştinţe.

SPUNE-TI PAREREA