Ovidiu Crețu, fostul primar al Bistriței care a ocupat scaunul edilului timp de trei mandate (2008-2020), a declarat într-o emisiune televizată pe postul AS-TV că PSD a pierdut rușinos la Bistrița în fața lui Ioan Turc și acuză echipa de PR de la Cluj pentru o campanie catastrofală, proastă.

“Nu pot să trec cu vederea faptul că odată cu plecarea mea din Primăria Bistrița, pleacă și PSD din Primărie. Eu cred că s-a adoptat, de către conducerea organizației politice a PSD, o strategie foarte proastă, catastrofală, care a dus la pierderea alegerilor într-un mod, aș spune eu, de-a dreptul rușinos la Bistrița”, spune fostul primar al Bistriței. 

“Tot ce s-a construit de către organizația municipală a PSD a fost dat la o parte, la consilierea unor experți în PR de la Cluj, care, spun eu, au greșit fundamental. S-a dat la o parte PSD, s-a dat la o parte Crețu, s-a dat la o parte Pană, s-a dat la o parte tot ce a însemnat viață în 12 ani și au venit cu niște chestiuni noi. Îmi pare foarte rău pentru domnul Cristian Niculae, care a pierdut alegerile astea. Putea să se întâmple altfel. (…) PSD a pierdut nu doar acum, a pierdut pe termen lung și asta din cauza unei strategii catastrofale. Trebuie să spun chestia asta”, mai spune fostul edil.

Mai mult, susține că Ioan Turc va conduce timp de trei-patru mandate, iar mai mult, că la următoarele alegeri Consiliul Județean Bistrița-Năsăud nu va mai fi condus de PSD.

1 COMENTARIU

  1. Motto:
    „Prin incăpătânare omul inteligent nu devine mai inteligent decât este, dar prostul devine cu sigurantă mai prost”.
    (Lucian Blaga)
    Nu strategia foarte proastă, a organizației politice a PSD, a dus la pierderea alegerilor locale într-un mod de-a dreptul rușinos. Adevăratul motiv al pierderii alegerilor locale de către PSD la Bistrita este tocmai din cauza administratiei catastrofale din timpul celor trei mandate de primar ale lui Ovidiu Cretu. Chiar si lucrurile bune au fost umbrite de greselile impardonabile comise cu incăpătânare de Cretu, care nu a tinut seama de nevoile reale ale cetătenilor si a actionat numai după mintea lui cea proastă. Iată doar două dintre ele.
    -Pârtia de ski „Cocos” construită cu 7 milioane de euro, bani din imprumuturi bancare care a functionat de la inaugurare doar câteva zile pe an este cel mai mare esec al administratiei „Cretu”. Si asta nu din cauza greselilor de proiectare cum crede fostul primar. Pârtia „Cocos” este o investitie păguboasă pentru că primarul Cretu s-a incăpătânat să construiască o partie de schi costisitoare inafara domeniului schiabil pe Dealul Cocosului, la altitudinea cea mai joasa din tara, de numai 600 m si in conditiile in care sub aspect climatic zona este total nepotrivita pentru domeniul schiabil din cauza temperaturii medii anuale relativ ridicate, care la Bistrita este de cca 8,3 grade Celsius. Toată lumea stie că zăpada se asterne in functie de altitudine, iar atunci când ninge in pasul Tihuta la 1200 m, la Prundul Bârgăului este lapovită, iar la Bistrita plouă. Incă de la data semnării contractului de executie a pârtiei Cocos, reprezentantul firmei Kranz Eurocenter a tinut să precizeze că: „nu va fi o partie de schi profesionala pentru că diferenta de altitudine nu permite asa ceva, este o partie de recreere pentru incepători”. El a mai adaugat ca nici izoterma zonei nu corespunde domeniului schiabil, precizand ca : „din punct de vedere al schiului, cel mai important parametru este temperatura, stiut fiind că zapadă artificială se produce undeva in jurul temperaturii de minus cinci grade”.
    -Ultima prostie a lui Cretu este demararea lucrărilor de construire a unui aqapark pentru pentru care nu exista finantare. Ar fi existat o posibilitate de finantare a investitiei respective cu fonduri guvernamentale, insa incompetentii nu au stiut sa profite de ea. In vara anului 2019, li s-a sugerat schimbarea denumirii proiectului ”Complexului de Agrement Acvatic Aquapark Bistrița” în ”Complex Sportiv Acvatic în Municipiul Bistrița”, pentru a se putea incadra la „Programul Bazine didactice de înot”, devenind astfel eligibil la finantare cu bani de la Compania Națională de Investiții (CNI), inafară de partea de agrement care include toboganele aquatice. Evident, incăpătânatul Cretu nu a vrut să schimbe proiectul si a solicitat in Consiliul Local inceperea lucrărilor la aquaparc prin alocarea a trei milioane lei din bugetul pe aceast an pentru o investiţie evaluată la peste 35 milioane lei. In ritmul acesta investitia poate să dureze 10-15 ani.
    Pe de altă parte, parcurile acvative sunt de regulă investitii private, precum „PARADISUL ACVATIC BRASOV” al omului de afaceri Dumitru Ioan Puchianu sau „WATER PARK OTOPENI” al fratilor Robert si Ionut Negoită. Acest lucru era posibil si la Bistrita, dacă Parcul Acvatic ar fi fost gândit in Sărata sau Slătinita unde puteau fi valorificate si izvoarele sărate in scop balnear.
    Numai că pe păsunea din Unirea, nici un investitor sănătos la cap nu-si cheltuie banii pe o afacere păguboasă.
    Fără indoială, exemplele ar putea continua.

SPUNE-TI PAREREA