Arheologii au făcut noi descoperiri la situl de la Băile Figa, în urma săpăturilor din această vară, perioada iulie-septembrie 2020.

Situl suprapune vârful unui diapir de sare și cuprinde o depresiune bogată în sare gemă aflata la adâncimea de 1-10 m de la suprafața solului, izvoare, pâraie și bălți sărate, depuneri consistente de nămol sărat, precum și biotopul halofil abundent.

Cercetările efectuate încă din 2006 pana în 2019 (săpături arheologice sistematice și preventive, prospectări geofizice și geologice) au scos în evidență vestigii consistente de exploatare a sării datând din eneolitic până în perioada modernă.

“Cercetarea din acest an s-a concentrat în S.XV, acolo unde au fost descoperite majoritatea elementelor care indică exploatarea sării prin metode specifice de minerit la mică adâncime (troace, jgheaburi, scări, cepuri, lopeți, stâlpi, pene, icuri etc.)
Instalațiile, structurile, troacele și jgheaburile de lemn descoperite la Băile Figa par să fi funcționat în lanț, ca un sistem de vase comunicante, astfel încât apa din troaca aflată la începutul acestuia, prin intermediul jgheaburilor, ajungea în toate troacele aflate în lanț, toate acestea par să fi fost utilizate la exploatarea zăcământului de sare aflat la mică adâncime.Una dintre structurile cele mai spectaculoase descoperite în S.XV este groapa săpată în nămol cu pereții căptușiți (Fântână).
Responsabilul ştiinţific al şantierului arheologic Băile Figa este dr.Valerii Kavruk.
www.mncr.ro”, transmite Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni.


Foto: Dan Buzea, șef-secție MNCR

SPUNE-TI PAREREA