Charlie Ottley, producătorul britnic care a realizat impresionantul documentar „Wild Carpathian“, a explorat județul Bistrița-Năsăud și a ajuns să îl cunoască destul de bine. Ottley a fost prezent, recent, la lansarea brand-ului județului și a vorbit, într-un interviu pentru Observator BN, despre schimbările în turism pe perioada pandemiei, dar și despre viitorul României în acest domeniu. De asemenea, a oferit și câteva sfaturi importante privind conservarea mediului, a peisajelor naturale, dar și a stilului architectural autentic, necesare când vine vorba de creșterea potențialului turistic.
Cât de bine ai ajuns să cunoști județul Bistrița-Năsăud?
Am ajuns să îl cunosc bine. Este o zonă deosebit de frumoasă a țării, cu peisaje sălbatice uimitoare. Îmi place să îmi petrec timpul aici. Parcul Național Caliman este complet uimitor și am făcut câteva drumeții grozave acolo sus, căutând ciuperci sălbatice și urcând cei 12 Apostoli.
Ce impresie ți-au făcut locurile, oamenii de aici?
Oamenii pe care i-am întâlnit aici sunt extrem de ospitalieri, amabili, calzi și primitori. Am întâlnit o mulțime de oameni în timpul aventurilor noastre aici și mi-am făcut mulți prieteni noi, inclusiv un tatuator local care mi-a inscripționat sigla Via Transylvanica pe gleznă, așa că nu m-aș pierde niciodată.
Care crezi că este cea mai prețioasă resursă a acestui județ?
Cu excepția cazului în care există depozite mari nedescoperite de aur sau pietre prețioase despre care nu știm, aș spune că potențialul turistic este cel care se află în top.
Care sunt lucrurile care nu ți-au plăcut? La ce ar trebui să mai lucrăm?
Pentru mine este întotdeauna, în prim plan, impactul pe care îl avem asupra mediului. Nu este vorba doar de probleme cum ar fi gunoiul și supraexploatarea resurselor naturale, ci și de impactul vizual. Mă refer aici la dezvoltarea insensibilă în zonele rurale. Ar trebui să ne străduim să creăm noi clădiri și proiecte care să nu aducă atingere peisajului, fie folosind tradiții arhitecturale existente, mai degrabă decât beton și ciment, sau găsind noi modalități interesante de a se mixa arhitectura cu peisajele naturale.
Crezi că, după această pandemie, se va schimba felul în care se va face turism?
Cred că pandemia le-a reînnoit oamenilor aprecierea călătoriilor în propria țară, așa că, pe termen mai lung, ar putea oferi un impuls turismului intern cu mai puțini oameni care călătoresc în străinătate. Cu toate acestea, cred că este mai probabil ca odată ce vom avea vaccinuri și riscurile Covid19 vor fi neutralizate, lucrurile să revină la normal. Dacă, între timp, companiile aeriene reușesc să supraviețuiască. Acesta este motivul pentru care am fost ocupați să încercăm să profităm de acest hiatus, pentru a răspândi sămânța în mintea oamenilor și pentru a promova România la nivel mondial ca destinație pentru anul viitor. Sperăm că acest lucru va ridica Româna în ierarhia generală, odată ce călătoriile internaționale vor reveni.
Este posibil ca turismul, așa cum îl știm, cu obiective celebre, dar și aglomerate, să se reorienteze spre retragerea în locuri mai puțin cunoscute, spre natură și aventură?
Aceasta este ceea ce am prezis. Cu siguranță, în timp ce această pandemie rezistă, oamenii stau departe de destinațiile aglomerate și de orașele mari, alegând în schimb locuri mai îndepărtate de vizitat. Așadar, recenta noastră campanie de pe BBC a fost – România – Călătorie către latura sălbatică – pentru că asta își doresc oamenii acum, spații deschise, vârfuri de munte singuratice, păduri îndepărtate și sate izolate.
Care sunt cele mai mari provocări pe care le-ai întâmpinat în România?
Întotdeauna birocrația, desigur – întregul sistem juridic trebuie revizuit. De exemplu, Ministerul Turismului nu poate, în prezent, să rezerve timp de difuzare pe rețelele media internaționale, deoarece nu li se permite legal să plătească pentru servicii în avans. Aceasta înseamnă că nu au putut susține campania noastră de promovare a României la nivel mondial prin intermediul BBC, așa că a trebuit să apelăm la sectorul privat pentru a strânge fondurile. Dacă legea nu permite unei organizații sau unui departament guvernamental să-și facă treaba, atunci este evident că trebuie modificată.
Care ar fi sfatul tău pentru oamenii din România care vor să își valorifice specificul local?
Așa cum am avut de-a face cu România în ansamblu, trebuie să identificate punctele forte ale fiecărei regiuni. Ceea ce o face diferită față de orice alt loc. Pentru țară, în ansamblu, răspunsul este: spațiile deschise sălbatice, ultima mare pădure mixtă din Europa, biodiversitatea și peisajele naturale, absența gardurilor. Deși, în mod tragic, acest lucru se schimbă și va afecta uriaș capacitatea României de a beneficia de turism, în viitor. Sunt importante, de asemenea, meșteșugurile, cultura și tradițiile durabile pe care nu le găsești nicăieri altundeva în Europa. Deci, ce are regiunea ta? Care sunt USP-urile voastre? Este vorba de izvoare minerale și turism de sănătate, munți și drumeții, castele și monumente? Pentru a stabili un brand puternic, trebuie mai întâi să ne identificăm punctele tari și punctele slabe, pentru a ne construi pe primele și a le rezolva pe cele din urmă!
