Comuna Budești din Bistrița-Năsăud este o localitate din zona de câmpie, unde cele mai prețioase resurse sunt pășunile și terenurile pe care se practică agricultura. Pe aceste resurse, dar și capacitatea oamenilor de a uni și de a spori producția și rentabilitatea în domeniul culturilor și a creșterii animalelor, se bazează viitorul în acest capăT de județ.
Sebastian Moldovan este un tânăr fermier din zonă a cărui familie se implică, de dimineață până noaptea în treburile gospodărești care nu sunt deloc puține. A pornit totul de la 4 vițele și azi a ajuns să aibă o fermă cu peste 100 de vaci, majoritatea din rasa bălțată românească, culturi de grâu, orz, porumb, ovăz, floarea soarelui, utilaje agricole cu ajutorul cărora prestează servicii altor oameni din localitate.
Munca la fermă când majoritatea oamenilor au abandonat agricultura
Sebastian are trei copii, un băiat și două fetițe. Toți sunt implicați în administrarea fermei, iar el și soția lui, Nicoleta, speră ca ei să aibă un viitor în această îndeletnicire, să poată practica agricultura, pe viitor, în alte condiții și la o altă anvergură.
Treburile în gospodăria familiei Moldovan încep în jurul orei 5.00, când trebuie mulse vacile, operațiune care durează circa două ore. Mezina familiei este cea mai atașată de blândele animale și le cunoaște pe fiecare, pe nume. De fiecare data când un nou vițel vine pe lume, ea întreabă dacă este „băiat“ sau „fetiță“, mizând tot timpul pe varianta a doua, pentru că doar femelele sunt păstrate în fermă. Acestea sunt botezate de către copilă și îngrijite cu multă dedicare.
După muls, vacile sunt trimise la pășune, cu excepția celor tinere, care sunt ținute în grajd pentru a fi mai bine hrănite până ce cresc.
„Sunt vițele pe care le-am înțărcat și le ținem acolo. Sunt mici și trebuie îngrijite. Nu fac față pe călduri, nu are rost să le trimitem la pășune, că slăbesc. Le dăm făină și mâncare mai bună. Și vacile sunt îngrijite, dar vițelele nu poți să le plimbi“, explică Nicoleta, soția lui Sebastian.
Media de producție de lapte, pe fermă, este de 25 l de lapte pentru fiecare vacă. Cantitatea variază, însă, de la o vacă la alta.
„Sunt care sunt de 6 luni montate, sunt care sunt în șaptea lună, sunt care tocmai au fătat și dau în jur de 30 l lapte, depinde de stadiu“, mai spune ea.
După ce vacile sunt mulse, ele sunt trimise la pășune. Între timp, munca în fermă nu încetează pentru că sunt o grămadă de lucruri de făcut, având în vedere că familia are de lucrat peste 270 de hectare de pământ, pământ cultivat, în fiecare an, cu ceea ce numesc ei „bucate“- bucate care ajung hrană pentru familie, pentru animalele din fermă, dar și pentru alți oameni care le cumpără.
„Avem grâu, avem porumb, floarea soarelui, secară, orz, orzoaică… Oprim și pentru animale să măcinăm, le facem o rețetă și măcinăm noi. Nu-i rău pământul. Dar sunt puțini oameni în sat care se mai ocupă de agricultură, Cei care sunt bătrâni toți și-au dat pământul, să-l lucreze alții, și ăștia care sunt tineri sunt vreo zece… dacă sunt zece fermieri. În tot satul sunt mai puține vaci decât la noi. Nu e o laudă, e o muncă grea“, mai spune soția lui Sebastian.
E o muncă grea, dar satisfacția este pe măsură. Sebastian Moldovan își arată cu mândrie roadele muncii, îi crește inima când vede bogăția lanurilor de grâu, porumbul verde și des care însumează în jur de 68 000 de plante pe hectar, pășunile înverzite…
Viitorul copiilor în agricultură, lucrul pentru care merită să lupte
Dintre cei trei copii, băiatul este cel mai mare și deja se gândește la un viitor în acest domeniu, al agriculturii.
„Copilul vrea să urmeze agronomia. Să se ocupe de culturi vegetale. Dar pentru asta trebuie să învețe, i-am spus. Ne-am chinuit noi destul. Dacă te duce capul te faci inginer agronom. Asta să fie pasiunea lui, de a lucra terenul. Că el deja are podina (n.r. „fundamentul“), cum se zice“, spune mama lui.
La nivel de comună, sunt în jur de 200 de copii, cei care reprezintă vitorul acestei localități de câmpie. Unii poate vor pleca, așa cum au făcut alți oameni, dar cu o bună administrare, ar putea avea un viitor la ei acasă. Pentur asta vrea să lupte Sebastian Moldovan, care este candidaul PNL la Primăria Budești.
„Într-o primărie nu trebuie să cauți numai interesul tău. Trebuie, în primul rând, interesul comunității. Eu, dacă ajung primar, pot administra ceea ce am azi, dar și primăria. Trezitul de dimineață e un lucru care pentru mine tot așa va funcționa. Primarul trebuie să deschidă primul ușa, ceea ce la noi în comunitate nu se întâmplă“, spune Sebastian.
Pentru el, soluția dezvoltării comunei stă, în primul rând, în unitate, cooperare și bună informare din partea administrației. Practicarea agriculturii și crearea unui lanț de producție și procesare ar aduce un plus de dezvoltare și locuri de muncă în comună.
„Deocamdată, nu suntem uniți . Nu s-a reușit, la nivel de comuna Budești, să se realizeze această unitate. De asta am ales să mă implic. Activitatea pe care o am mă împlinește, nu am nevoie de mai mult. Dar văd copiii care vin din spatele meu și spun tu unde ai fost atunci când puteai să spui ceva? Acesta este motivul pentru care mă implic și vreau să candidez. Noi vom putea face ceva. Cea mai bună investiție în viață sunt copiii. Copiii îi ai așa cum îi modelezi.Sunt dintre ei care ar putea avea un viitor aici, dar trebuie promovați și susținuți“, a concluzionat Sebastian.
