Statuia poetului Andrei Mureșanu, amplasată în Piața Centrală din Bistrița, este un reper pentru bsitrițeni și locul în care se desfășoară, anual, ceremonialul dedicat Zilei Imneului Național.

Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud au relatat, cu această ocazie, povestea, pe scurt, a statuii poetului.

„Încă din 1932, la Bistrița s-a organizat un Comitet privind colectarea donațiilor în vederea realizării și amplasării unei statui a poetului Andrei Mureșanu.
Ceremonia punerii pietrei de temelie a avut loc la 15 septembrie 1935, în prezența autorităților, locuitorilor Urbei și a strănepoților poetului, în Piața Unirii, în fața Bisericii de la Coroana.
De abia, trei ani mai târziu, statuia realizată de sculptorul Corneliu Medrea, a fost instalată pe soclu. Ceremonia de dezvelire a avut loc la 27 noiembrie 1938, în prezenta cardinalului (atunci episcop) Iuliu Hossu, a reprezentantului Regelui Carol al II-lea, a oficialităților și a unui numeros public.
În vara anului 1940, în urma cedării Ardealului de Nord, datorită Dictatului de la Viena, statuia a fost evacuată la Sibiu, prin eforturile singulare ale capitanului Dudescu-Călărași.
Universitatea din Cluj o preia și o instalează în fața Liceului de Fete “Domnița Ileana”.
După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, populația Bistriței solicită autoritățiilor să facă demersurile necesare readucerii la Bistrița a statuii.
În anul 1946, statuia a fost amplasată în Piața Centrală, în fața primăriei, iar la 1 martie 1947 a fost recepționată întreaga lucrare.

Fotografiile postate fac parte din fondurile “Teodor Tanco” și “Victor Moldovan”, de asemenea sunt postate cele doua numere din “Năzuința”, referitoare la ceremonia de dezvelire a statuii“, notează Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud.

1 COMENTARIU

  1. PIATA UNIRII este locul cel mai reprezentativ din Bistrita ce are legatura cu 1 Decembrie – ziua nationala a Romaniei. Aici, delegatia oficiala a Bistriţei, participanta la Unirea din 1 decembrie 1918 de la Alba Iulia a primit credenţionalele, adică mesajul de unire cu ţara, dupa ce acestea a fost sfintite in Biserica Romana Unita, achizitionata de romanii din oras inca din anul 1895 . Prin urmare Piata Unirii nu are nici o legatura cu mica unire si nici cu bustul lui Cuza pe care un primar incult l-a mutat aici in anul 2012 de la IJP, falsificand in mod inconstient istoria locului.
    Legat de statuia lui Andrei Muresanu, trebuie stiut ca la 29 noiembrie 1938, în Piaţa Unirii, pe locul de unde in 1918 plecase spre Alba Iulia delegaţia bistriţenilor pentru a vota Unirea cu Ţara, a fost dezvelită statuia de bronz a poetului imnului national, in prezenta a peste 80.000 de bistriţeni, adunaţi pentru a cinsti marele eveniment, personalităţi ale culturii şi artei, urmaşi în linie directă ai poetului. Din pacate, după numai doi ani, în 1940 urmare a dictatului fascist de la Viena, statuia a trebuit să fie mutată la Sibiu, de unde a revenit în anul 1945, fiind aşezată de această dată in Piata Centrala, pe soclul pregatit de autoritatea maghiara pentru statuia lui Miklós Horthy, unde se afla si astazi. Ar fi cazul ca macar acum la doi ani de la centenarului Marii Uniri din 1 Decembrie sa fie corectate ineptiile comise de primarul Cretu, adica bustul lui Cuza, sa fie mutat inapoi la IJP, acolo unde-i este locul, iar in Piata Unirii sa fie dezvelit un monument simbolizand legatura Bistritei cu Marea unire din 1918- Ziua Nationala a Romaniei.
    Astfel, in locul statuii lui Cuza din Piata Unirii s-ar putea realiza un Monument al Unirii in forma de obelisc placat cu marmura cu inaltimea totala (soclul + obeliscul propriuzis) de 1918 cm, simbolizand anul Marii Uniri . Obeliscul propriuzis ar trebui sa aiba 1600 cm (anul primei uniri sub Mihai Viteazul), iar impreuna cu soclul de la baza de 3,18 m sa se ridice la 1918 cm (anul Marii Uniri). Pe soclu se va putea monta un basorelief din bronz executat dupa imaginea cu Marea Adunare de la Alba Iulia, avandu-i in prim plan pe episcopii Iuliu Hossu si Miron Cristea . Pe trei dintre laturile obeliscului se vor amplasa efigiile din bronz ale domnitorilor Mihai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza si Regele Ferdinand, iar pe cea d-a 4-a latura vor fi trecute numele delegatilor din Bistrita-Nasaud participanti la marea adunare din 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia:
    1) Cercul Bistrița:
    Dr. Gabriel Tripon, Bistrița;
    Dr. Dionisie Longin, Bistrița;
    Dr. Petre Poruțiu, Bistrița;
    Mihai Dorofteiu, Bistrița;
    Ioan Cotoc, Nușfalău.
    2) Cercul Năsăud:
    Eliseu Dan, Borgosuseni;
    Ioan Păcurariu, Năsăud;
    Dr. Victor Onișor, Bistrița;
    Laurențiu Oanea, Rodna Veche;
    Ion Cătărig Zăgrean, Năsăud;
    Victor Motogna, Mocod;
    Valer Vârtic, Mocod.

SPUNE-TI PAREREA