Ziua imnului naţional al României – „Deşteaptă-te române!“, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848 – este sărbătorită an de an la 29 iulie, dată la care, în anul 1848, Imnul României a fost cântat pentru prima dată oficial, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.

Ziua imnului naţional al României a fost instituită în anul 1998, prin Legea nr. 99/1998, care prevede că această zi va fi marcată de către autorităţile publice şi de către celelalte instituţii ale statului, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

La Bistrița, care este și Oraș al Imnului Național, ziua este celebrată azi cu un ceremonial militar-religios simbolic organizat cu ocazia Zilei Imnului Național al României în data de 29 iulie, începând cu ora 10, în Piața Centrală.

Evenimentul va cuprinde următoarele activități:

  • acordarea onorului militar;
  • binecuvântare și rugăciune pentru poporul român;
  • alocuțiune,
  • intonarea vocal și instrumental a Imnului Național al României

Activitățile organizate cu prilejul Zilei Imnului Național se vor desfășura cu respectarea regulilor de distanțare fizică și socială prevăzute în reglementările privind prevenirea și combaterea efectelor pandemiei cauzate de Coronavirus.

1 COMENTARIU

  1. Motto:
    ,, Mureşan scutură lanţul cu-a lui voce ruginită,
    Rumpe coarde de aramă cu o mână amorţită,
    Cheamă piatra să învie ca şi miticul poet,
    Smulge munţilor durerea , brazilor destinul spune,
    Şi bogat în sărăcia-i ca un astru el apune,
    Preot deşteptării noastre, semnelor vremii profet.”
    (Mihai Eminescu- Epigonii)

    Nu Bistrita ci Brasovul este orasul imnului national. Imnul naţional al României, „Deşteaptă-te, române!”, își are geneza la poalele Tâmpei. Aici poetul Andrei Mureşanu a scris versurile și tot aici, se pare, s-ar fi născut și muzica. Fie că e vorba de o adaptare a unei pricesne, făcută de Gheorghe Ucenescu, fie că e vorba de însuși poetul, Brașovul și nu Râmnicu-­Vâlcea, ar fi locul unde acest marș s-a auzit pentru prima dată.
    Una din cele mai mari controverse este legată de autorul muzicii Imnului National, considerat incorect ca fiind Anton Pann.
    Pr. Vasile Oltean, director al Muzeului „Prima Școală Românească” din Șcheii Brașovului, a scris și o carte pe tema imnului, care a ajuns la a opta reeditare. În opinia sa, Bonifatie Pitiş (protopopul acelor ani) roagă pe Andrei Mureșanu (care era și rudă cu el) și pe Georghe Ucenescu, dascălul de cântări, şi (pe atunci) psalt al Bisericii Sfânta Treime – Tocile să colaboreze pentru găsirea unei melodii pentru un poem patriotic. Cad de acord la o priceasnă bisericească „Din sânul Maicii mele” și ulterior când poemul este gata psaltul adaptează versurile la melodie. Concluzie? Mai întâi poetul Mureşanu a cunoscut melodia de la Ucenescu şi apoi şi-a formulat conţinutul poeziei. Aici mai trebuie menționate două lucruri: Gheorghe Ucenescu fusese ucenic al lui Anton Pann și cântecul religios „Din sânul Maicii mele” (cu circulaţie foarte mare în epocă și cel care se pare că stă la originea melodiei actualului imn national) a fost consemnat şi publicat și de Anton Pann într-una din scrierile sale în anul 1850.
    Indiferent de aceste controverse, Poezia “Un răsunet” a lui Andrei Mureşanu a fost considerata de Nicolae Bălcescu o adevărată “Marseilleză a românilor”, care a avut o largă audienţă datorită înaltului mesaj patriotic exprimat, conjuncturii politice şi sociale a Transilvaniei din perioada revolutiei de la 1848.
    Vezi: http://www.rasunetul.ro/andrei-muresanu-poetul-cu-suflet-de-foc

SPUNE-TI PAREREA