Joi, 16 iulie, se împlinesc 756 de ani de la prima atestare documentară a Bistriței, în 1264, după cum reamintest Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud.
Prima atestare documentară a oraşului are loc la 15 iulie 1264.
Între anii 1325-1329, în urma presiunii saşilor, regele Carol Robert a acceptat o reformă administrativă, în locul comitatelor formându-se scaune şi districte, entităţi juridice şi administrative tipice în regatul ungar pentru grupuri privilegiate cu drepturi de autonomie. Prin poziţia sa geografică, Bistriţei îi este consacrat statutul de centru al regiunii beneficiară de privilegii, Nösnerland.
La 1333 a fost înregistrat parohul Bisericii Sf. Nicolae, Johannis Plebanus de Bystricia.
Din anul 1353 Bistriţa a avut dreptul de a ţine un târg anual de 15 zile, şi a primit şi dreptul de a poseda pecete proprie – în 1366 (cap de struţ încoronat cu potcoavă de aur în cioc), care era şi o confirmare a ocupaţiilor mai importante – meştesugăritul şi comerţul.
Citește mai multe despre istoria Bistriței, aici…
Anul acesta pe 16 iulie, Bistrita a implinit 756 de ani de la prima atestare documentară. Este vorba de un document al Curiei Papale, emis de Papa Urban al IV-lea, la 16 IULIE 1264, prin care se cerea imperativ nobilului Stefan, sa renunte la pretentiile sale hegemonice asupra Bistritei si tinuturilor Rodnei. Ulterior, si anume in 1349 Bistrita este mentionată ca oras sub numele de Civitas Bysterce. Dupa ce a devenit oras (civitas) Bistrita primeste in anul 1353 dreptul de a tine targ anual de 15 zile, in luna august, cunoscut in partea locului sub numele de „BULGIUL ANUAL”. Apoi, din 1366 Bistrita capata si dreptul de a poseda pecete proprie (cap de strut incoronat cu potcoava de aur in cioc), care in vechea heraldică simbolizează comertul. In 1979 orasul Bistrita este declarat municipiu.
Referitor la prima atestare documentară, pe 14 iulie 2014 când Bistrita a implinit 750 de ani, primarul Cretu, vrând să facă pe desteptul, a debitat o mare prostie: ”Bistriţa nu împlineşte niciun an. Este un document emis de un Papă în care se aminteşte despre Bistriţa. Dacă documentul acela ar fi zis: de acum Nosa se numeşte Bistriţa, era cu totul altceva”. După mintea lui cea proastă trei sferturi de mileniu nu inseamnă nimic.
Cu toate acestea, evenimentul aniversar din 2014 ‘Bistrita 750’ a fost marcat totusi in primul rand prin aparitia cartii „Bistriţa 750-Coordonate geografice şi istorice”, semnată de Ioan Bâca şi Adrian Onofreiu la Editura „Argonaut” din Cluj-Napoca. De asemenea, Asociația BISTRIȚA CIVICĂ a organizat in vara anului 2014 eveninentul cultural „Basm Festival” dedicat tocmai acestei aniversări a 750 de ani de la prima atestare documentară a Bistritei!