Prima localitate din Bistrița-Năsăud în care se rupe o înfrățire cu străinii. Care este explicația primarului

Înfrățirile dintre comunele din România și comunele țărilor din Occident sunt o practică privită cu ochi buni în administrația autohtonă. Aceste înfrățiri se bazează, în general, pe schimburi de experiențe și bune practici în administrație, dar, mai ales, pe ajutorarea de către străini a comunităților din România.
În Bistrița-Năsăud, aproape toate comunele au localități înfrățite prin lume, undele chiar în mai multe țări.

O situație surprinzătoare a intervenit în cazul comunei Spermezeu din Bistrița-Năsăud, înfrățită cu localitatea Zemst din Belgia. Presa belgiană a titrat recent ruperea înfrățirii cu comuna Spermezeu. Primarul belgian a motivat această decizie invocând o sumă de 3000 de euro pe care ar fi trimis-o anual comunei Spermezeu, pentru care nu ar exista justificări privind cheltuielile.
.

Astfel, hln.be susține că Municipalitatea din Zemst (asociație comunală) dorește să rupă înfrățirea cu Spermezeu, „deși delegația română rămâne binevenită”, primarul localității susținând faptul că partenerii români nu-i mai răspund la telefon de mai bine de un an de zile, acesta fiind interesant în mod direct de cheltuirea celor 3.000 de euro pe care consiliul local din Zemst îi trimite anual în Spermezeu.

„Ne-ar fi plăcut să știm ce va face cu 3.000 de euro. Apropo, am apelat la CD&V (n.r. – Partidul Creștin-Democrat și Flamand) , dar nu au putut, de asemenea, să ne pună în legătură cu administrația locală. Cu toate acestea, nu este intenția de a rupe toate legăturile cu localitatea românească. Vizitele ospitaliere și schimburile de cunoștințe vor rămâne cu siguranță posibile. Dar finanțarea unei astfel de comunități este depășită. România aparține Uniunii Europene și primește, de asemenea, subvenții prin intermediul acesteia”, a precizat primarul Zemst, Veerle Geerinckx, pentru sursa citată.

Sorin Hognogi, primarul comunei Spermezeu,a declarat pentru propolitica.ro că a auzit din presă de intenția belgienilor de a rupe înfrățirea și neagă acuzațiile aduse de către omologul din Zamst.

„Administrația locală a Comunei Zemst s-a schimbat de la sfârșitul anului 2018, începutul lui 2019, iar la conducere a ajuns un primar al unui partid naționalist. Din punctul meu de vedere se încearcă să rupă legăturile cu exteriorul, acesta fiind un avantaj electoral al actualului primar. De asemenea, actualul primar nu știe să-și verifice documentele din administrația sa, deoarece Primăriei Spermezeu nu i-a mai fost trimisă nicio sumă de bani încă din anul 2012, și atunci nu a fost trimisă o sumă de bani în mod direct, ci unui constructor care a renovat o școală din comuna noastră. Dacă ei își alocă anual suma de 3.000 de euro pentru noi, e o altă poveste, să-și verifice actele contabile și să vadă ce s-a întâmplat cu banii, căci la noi nu au ajuns. Din 2008 de când sunt eu primar le-am comunicat faptul că relația noastră nu se mai poate baza pe considerente financiare, deoarece suma de 3.000 de euro pentru o administrație locală din România este o sumă minusculă în comparație cu necesitățile pe care noi le avem, acolo unde avem oportunitatea accesării fondurilor europene. Chiar aseară am avut o discuție cu fostul primar și am înțeles că înfărțirea va rămâne însă fără resurse financiare. Eu nu am o problemă nici dacă ei rup înfrățirea, relația a rămas în continuare de prietenie. Chiar anul trecut au venit trei consilieri locali de acolo, i-am primit la mine acasă. Legat de cei 3.000 de euro, vă pot spune că, de fapt, nu s-au alocat, cel puțin de când sunt eu primar, această sumă. În anul 2012 au venit din partea lor suma de 9.000 de euro, am înțeles că ar fi fost cumulatul a trei ani de zile, bani care s-au folosit pentru reparatea școlii clasele I-IV, iar acești bani nici nu au intrat în evidențele noastre, după cum am precizat, ci în conturile constructorului care s-a ocupat de reabilitare. Subliniez faptul că în conturile Comunei Spermezeu, de când sunt eu primar, nu au intrat bani din Belgia, iar acest lucru se poate verifica atât în evidențele noastre contabile, dar și în ale lor”, a precizat Sorin Hognogi.

Articolul din presa belgiană a fost preluat de către digi24.ro, iar primarul Sorin Hognogi a transmis un drept la replică: