Capre negre, împreună cu iezii lor – o specie emblematică pentru munții României, au fost suprinse recent de camerele video amplasate pe raza Parcului Național Munții Rodnei de către rangerii Administrației Parcului.

„Capra-neagră are o înălțime între 110 și 130 cm, are o coadă scurtă (maximum 7 cm), având înălțimea la greabăn de 75 cm, cântărind între 30 și 50 de kg. Are un corp relativ scund, picioare musculoase cu copită despicată, un gât relativ lung terminat cu un cap scurt prevăzut la ambele genuri cu două coarne inelate și încovoiate spre înapoi. În spatele coarnelor se găsesc două glande care secretă în perioada de împerechere un lichid cleios cu miros neplăcut. În timpul verii capra-neagră are o culoare spălăcită brun-roșcată, partea inferioară a corpului fiind alb-gălbui, având pe spate o dungă neagră. Iarna culoarea caprei este brun închis, brun negricios, fiind alb pe abdomen și picioare, capul fiind de culoare albă-gălbuie, pe creștet având o dungă de culoare închisă.
Trăiește în regiunile înalte stâncoase din munții Alpi, regiunea Savoia (Italia, Elveția) până în sudul Franței, Pirinei, Dalmația, Grecia, iar spre nord până în Anatolia, munții Caucaz, munții Carpați (România), Steiermark (Austria), Tatra Mare (Slovacia), Schwarzwald (Germania).
Animalul trăiește în grupuri de 15 – 30 de capre formate din capre tinere și capre mame. Această structură socială se schimbă în funcție de starea anotimpului. Vara un animal stă tot timpul de pază pentru a da la timp în caz de primejdie semnalul de alarmă. Iarna această supraveghere este mai puțin severă, grupurile conduse de un țap, putându-se amesteca între ele. În luna noiembrie este perioada de împerechere, ca la sfârșitul lunii mai să fie primele fătări de iezi care țin până la începutul lui iunie. Perioada de gestație la caprele-negre durează 6 luni, iezii devin maturi la vârsta de trei ani, iar o capră-neagră poate trăi între 15 și 20 de ani. Hrana lor constă din măceșe alpine, muguri și vlăstari de foioase sau conifere, frunze de plante diferite, iarna caprele consumă mușchi sau licheni. Pericolele la care sunt expuse caprele-negre sunt căderile de stânci, animalele de pradă ca râsul, lupul, ursul, vulturul, iar aici se pot aminti și vânătorile organizate de om“, au transmis reprezentanții Parcului Național Munții Rodnei.

3 COMENTARII

  1. Doresc să le număr, cioporul tresare,
    Și le-am cărat fân și le-am cărat sare.
    Cărat-am destul, acum să se-ntoarne
    La mine și carnea și craniul cu coarne.

    Fugiți printre hornuri, cedați păscători,
    Mereu Munții Rodnei ascund vânători!
    Când vine Hârjoabă, voi, capre-negre,
    Urcați pe cățâni, mai sus, mai integre!

  2. Ma, voi astia care tot faceti poze si dati instantaneie din Rezervatia Muntii Rodnei, nu cumva vindeti ponturile ptr braconieri ? In primul rand, ati patruns in rezervatie si ati pozat fara autorizatie ( sau daca aveti va rugam sa ne-o artati ) , iar aceste postari, suntem curiosi sa stim daca au aprobarea administratiei de la rezervatie …
    Dar nu pricepem tacerea si pasivitatea administratiei de ce nu ia atitudine … !
    Mai, cu astfel de poze, mai mult rau faceti decat bine , naturii salbatice !

SPUNE-TI PAREREA