Astăzi marcăm 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon!
Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele noului stat – Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia. Tratatul de la Trianon a făcut parte din seria tratatelor încheiate la finalul Primului Război Mondial, celelalte fiind tratatele de pace încheiate de Puterile Aliate cu Germania (la Versailles, în 28 iunie 1919), Austria (la Saint Germain en Laye, în 10 septembrie 1919), Bulgaria (la Neuilly, în 27 noiembrie 1919) și cu Turcia (la Sèvres, semnat la 4 iunie 1920 și repudiat apoi, fiind înlocuit cu tratatul de la Lausanne).
Practic, pentru România a însemnat recunoașterea UNIRII Transilvaniei, Banatului și Maramureșului cu România, anunță astăzi Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud.
Arhivele au publicat și o serie de documente din fondul „Prefectura județului Năsăud“:

– Ordin-circular al Consiliului Dirigent privind interzicerea circulației corespondenței Guvernului maghiar pe teritoriul administrat de către Consiliul Dirigent;
– Jurămintele depuse către Statul român de către Gustav Zikeli- secretar al Primăriei comunei Dumitra și Varna Victor – secretar al Primăriei comunei Prundu Bârgăului;
– “Regulamentul pentru aplicarea Tratatelor de pace și anexelor lor”;

1 COMENTARIU

  1. Iată că si de data asta Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud marchează asa cum se cuvine aniversarea a 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon care a avut loc pe 4 iunie, 1919, actul prin care se incheie Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920). Cunoscută si sub numele de “Sistemul Versailles”, Conferinţa de Pace de la Paris cuprinde două mari părti:
    Prima dintre ele, care include şi activitatea diplomatică a reginei Maria la Paris şi Londra în perioada martie – aprilie 1919, cuprinde participarea delegaţiei României la Conferinţa de Pace de la Paris, acţiunile acesteia, fiind semnarea tratatelor de pace cu Germania la Versailles, 28 iunie 1919; cu Austria la Saint Germain en Laye, 10 septembrie 1919; cu Bulgaria – Neuilly sur Seine, 27 noiembrie 1919.
    Cea de-a doua parte se referă la semnarea Tratatului de Pace cu Ungaria la Trianon pe 4 iunie, 1920 care reprezintă, în fapt, recunoaşterea internaţională a Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România si desăvârşirea actului istoric naţional al Adunării de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918.
    Avand in vedere ca că bistritenii au fost participanti activi la marele act istoric din 1 decembrie, 1918 de la Alba Iulia, orasul Bistrita ar fi trebuit sa aibă un monument al unirii.
    Desi la inceputul anului 2018, Primăria Bistrița a lansat un concurs de solutii pentru realizarea unui monument evocator al actului istoric din 1 Decembrie 1918, amplasat în Piața Unirii, prin care să fie celebrat Centenarul Marii Uniri, lucru acesta nu s-a materializat. De aceea, măcar de acum când am intrat in al doilea centenar, in locul statuii lui Cuza s-ar putea realiza un Monument al Unirii in forma unui obelisc placat cu marmura cu inaltimea totala (soclul + obeliscul propriuzis) de 1918 cm . Obeliscul propriuzis ar trebui sa aiba 1600 cm (anul primei uniri sub Mihai Viteazul), iar impreuna cu soclul de la baza de 3,18 m sa se ridice la 1918 cm (anul Marii Uniri). Pe soclu se va putea monta un basorelief din bronz executat dupa imaginea cu Marea Adunare de la Alba Iulia, avandu-i in prim plan pe episcopii Iuliu Hossu si Miron Cristea . Pe trei dintre laturile obeliscului se vor putea amplasa efigiile din bronz ale domnitorilor Mihai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza si Regele Ferdinand, iar pe cea d-a 4-a latură vor putea fi trecute numele delegatilor din Bistrita-Nasaud participanti la marea adunare din 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia. Iata că nici după 2 ani de la centenarul Marii Uniri acest monument nu s-a realizat, desi putea fi făcut măcar pană pe 4 iunie 2020, se implinesc 100 de ani de la semnarea tratatului cu Ungaria in palatul Trianon de la Versailles .

SPUNE-TI PAREREA