Patru tineri din Domnești, respectiv din Beclenuț au fost surprinși de jandarmi în timp ce se plimbau pe strada Rodnei din municipiul Bistrița. Aceștia au fost legitimați iar jandarmii au constatat că nu au domiciliul în Bistrița.

Astfel, acestora li s-au solicitat declarațiile pe proprie răspundere cu privire la motivele pentru care nu se află în localitatea de domiciliu. Cei patru nu au putut prezenta niciun înscris în acest sens, ca urmare au fost sancționați cu câte 500 de lei fiecare.

Conform Hotărârii de Guvern nr. 394 din 18 mai 2020, privind declararea stării de alertă și măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei COVID-19, anexa nr 3, art. 2, pct. 3, „la solicitarea personalului instituțiilor abilitate cu exercitarea controlului respectării interdicției prevăzute la pct. 2, pentru justificarea deplasării în afara localității persoanele prezintă legitimația de serviciu sau adeverința eliberată de angajator ori o declarație pe propria răspundere cu privire la motivul deplasării, completată în prealabil.”

Totodată, mai mulți tineri s-au adunat în municipiul Bistrița, pe strada Panait Cerna iar conform reglementărilor legale în vigoare aceștia au fost avertizați că „în interiorul localităților se interzice circulația persoanelor în grupuri pietonale mai mare de 3 persoane care nu aparțin aceleiași familii, precum și formarea unor asemenea grupuri”.

Pentru aceste fapte, sancțiunile sunt cuprinse între 500 și 2.500 lei și se aplică conform legii nr. 55 din 15 mai 2020, privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei COVID -19, art. 65, lit. m.

De asemenea, continuă acțiunile preventive și de informare a populației dar și cele de verificare a respectării măsurilor stabilite pentru spațiile publice închise – în mijloacele de transport în comun și magazine, care trebuie respectate pe perioada stării de alertă.

Conform Hotărârii de Guvern nr. 394 din 18 mai 2020, privind declararea stării de alertă și măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, art. 1 „în spațiile publice închise, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă se instituie obligativitatea purtării măștii de protecție”

1 COMENTARIU

  1. Zonele metropolitane în România se organizează pe baza reglementărilor legale. Astfel,
    legea nr. 351 din 6 iulie 2001 defineste „zona metropolitană” ca fiind „o zonă constituită prin asociere, pe bază de parteneriat voluntar, între marile centre urbane (capitala României și municipiile de rangul I) și localitățile urbane și rurale aflate în zona imediată, la distanțe de până la 30 km, între care s-au dezvoltat relații de cooperare pe multiple planuri”. Prima zonă metropilitană constituită la data de 8 aprilie 2004 pe baza acestei legi, a fost zona metropolitană Iași, cuprinzând municipiul Iași și 13 comune din jurul acestuia. O alta reglementare juridica este legea nr. 264/2011, elaborata ca urmare a modificării art. 7, alin. (1) din legea nr. 351 din 6 iulie 2001, prin care se stabileste că și municipiile reședintă de județ, pot constitui zone metropolitane prin asociere cu localitățile urbane și rurale aflate în zona imediată, de până la 30 km . In România există 22 de zone metropolitane.
    Bistrița nu are până in prezent zonă metropolitană, din cauza bâlbelor primarului Ovidiu Creţu. Prin anul 2013, fără a tine seama de alte opinii, Creţu a propus ca zona metropolitană a Bistriţei să se extindă pe axa Tiha Bârgăului-Bistriţa-Monor, incălcând criteriile de constituire. In primul rând distanta Bistriţa-Monor depăseste 30 km. In schimb, erau excluse comunele Sieu Măgheruş, Dumitra sau Şintereag si chiar orasul Năsăud situate in jurul Bistriţei la mai putin de 25 km.

SPUNE-TI PAREREA