Instituția Prefectului Bistrița-Năsăud a transmis astăzi că nu vor fi tolerate abateri sau încălcări ale Ordonanțelor Militare în zilele care urmează, iar efectivele forțelor de ordine for fi suplimentate în întreg județul Bistrița-Năsăud.
Polițiștii, jandarmii și militarii vor fi zilnic la datorie pentru siguranța tuturor cetățenilor.
Forțele de ordine transmit cetățenilor rugămintea de a respecta recomandările autorităților pentru o reîntâlnire în siguranță cu toți cei dragi, după ce va trece această perioadă.
„De 1 mai, prevenirea rămâne o prioritate pentru noi toți. Măsurile stabilite de autorități pentru limitarea răspândirii noului coronavirus, prin intermediul ordonanțelor militare, rămân valabile și pentru minivacanța de 1 mai, fără excepție.
Ne aflăm la mijlocul unui drum greu în care luptăm cu toate forțele pentru stoparea CoVid-19. Pentru că suntem foarte aproape de vârful pandemiei nu ne permitem o relaxare a măsurilor și a atitudinii tocmai acum. De aceea îi rog pe toți cetățenii județului să aibă în continuare răbdare și să-și ia măsurile de precauție pentru a nu se îmbolnăvi și a nu-i îmbolnăvi pe ceilalți. Obiceiurile noastre din minivacanța de 1 mai pot reprezenta în momentul de față un real pericol și pot să conducă extrem de rapid la apariția unor noi focare. Așadar, prevenirea rămâne în continuare o prioritate pentru noi toți. Doar printr-un efort comun, susținut, vom reuși să intrăm într-o fază descendentă a îmbolnăvirilor care să ne permită să revenim, treptat, la viața de dinainte“, a transmis prefectul județulu, Stelian Dolha.
De 1 Mai- Ziua Muncii, românii sărbătoresc şi „Armindenul”. Recunoscută în tradiţia populară şi ca „ziua beţivilor” sau „ziua pelinului”, Armindenul reprezintă începutul verii. Această zi ar trebui sărbătorită la iarbă verde unde se mănâncă miel şi caş şi se bea vin roşu cu pelin. Din păcate, din cauza restricţiilor de circulaţie impuse de pandemia generata de COVID-19 , acest lucru nu este posibil în acst an.
În tradiţia populară românească, sărbătoarea de Armindeni, numită şi Pomul lui Mai semnifică începutul verii, fiind consacrată belşugului şi rodirii pământului.
Denumirea de Armindeni (Armendina, Armindin, Arminder) provine de la numele proorocului Ieremia, prăznuit de Biserica Ortodoxă în ziua de 1 mai.
Sărbătoarea de Armindeni are si o semnificatie religioasă. In acest sens, se presupune că denumirea de Armindeni (Armendina, Armindin, Arminder) derivă de la numele proorocului Ieremia, prăznuit de Biserica Ortodoxă în ziua de 1 mai.
Mai mult, sărbătoarea de Armindeni aminteşte şi de prigonirea lui Iisus. Tradiţia spune că atunci când Irod omora copiii, punea câte o ramura verde la poarta familiei de unde ar fi continuat măcelul în ziua urmatoare. Însă, a doua zi, au apărut ramuri verzi la toate casele, iar Irod a fost derutat şi n-a mai ştiut unde să-l caute pe Iisus. Frumoasa poezie a lui George Coşbuc intitulată „Armingenii”, face referire tocmai la această prigonire a lui Iisus Hristos:
Pe când umbla Hristos prin ţară
Lăţind cuvântul său frumos,
Ovreii toţi i-au scos ocară
Şi cărturari de-ai lor cercară
Prilegi să piardă pe Hristos.
Aşa, într-o noapte-ntunecată
Când vecinicul Mântuitor
Dormea-ntr-o casă încreştinată,
Găsitu-l-au ovreii-ndată
Şi sfat făcut-au de omor.
La miezul nopţii aveau să vie
La casa unde el dormea
Şi, casa pentru ca s-o ştie,
Au pus ca semn şi mărturie
În faţa casei o nuia.
Dar Dumnezeu, cel ce scoboară
Şi-n gândul cel mai nevădit,
Nu lasă p-al său fiu să moară,
Căci a răscumpărării oară
Şi vremea morţii n-a sosit.
Şi Dumnezeu orbit-a firea
Ovreilor împinşi la rău,
Încât să n-aibă nicăirea
Vrun chip de-a făptui pierirea
Născutului din Dumnezeu.
La miezul nopţii-n gloată mare
Ovreii pe furiş pornesc
Sunt muţi ovreii de mirare,
Că ei la casa fiecare
Ca semn câte-o nuia zăresc.
Dac-am pierdut şi astăzi prada,
Cu greu putea-vom s-o găsim.
Porneşte-apoi răcnind grămada,
Pierândă-n zgomot toată strada
Tăcutului Ierusalim.
Dar neputând să mai găsească
Pe Christ ca să-l omoare-n somn,
Pierdut-au noaptea duşmănească
Şi n-au putut să-ndeplinească
Pierirea veşnicului Domn.
Şi dintr-acea zi-nainte
Rămas-a obicei, şi spun,
Ca pentru aducerea-aminte
De noaptea mântuirii sfinte
Românii şi-azi armingeni pun.