Extinderea rețelei de gaz în Bistrița-Năsăud este un demers anevoios, așa că unele comune caută soluții alternative pentru producerea de energie. 

Primăria comunei Telciu a depus la Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud un proiect pentru construirea unei centrale de cogenerare pe biomasă. Centrala este proiectată să producă energie electrică și termică.

Proiectul “prevede realizarea unei instalaţii pentru producerea de energie electrică şi termică din surse regenerabile, ce foloseşte drept combustibil aproximativ 1.550 t/an (pentru funcţionare 2000 de ore/an) de biomasă de tip lemn şi resturi rezultate din exploatarea silvică şi procesarea primară a lemnului necontaminat, precum şi biomasa de origine agricolă“, conform documentelor depuse la Protecția Mediului. 

Agentul termic va fi distribuit clădirilor publice cum ar fi liceul, grădiniţa, primăria, sala de festivităţi, capela, baia comunală, after-school, sala de sport, cămin cultural sau dispensarul, prin intermediul unei reţele de termoficare care va fi realizată pe domeniul public, folosind acostamentul reţelei de drumuri şi străzi din localitate. În ceea ce privește energia electrică produsă, aceasta va fi livrată în SEN printr-un punct de conexiune cu reţeaua de medie tensiune care traversează amplasamentul şi care va asigura consumul de energie electrică care survine în urma utilizării acestor spaţii şi iluminatului stradal.

Centrala pe biomasă va fi realizată pe un teren  situat în intravilanul localităţii Telciu, iar lucrările de construcţii vor consta în realizarea unei platforme de producţie care va cuprinde: zona de cântărire, stocare şi prelucrare biomasă, hală instalaţie de cogenerare, buncăr alimentare biomasă, cabina transformatoarelor ridicătoare de tensiune, răcitoare generator și punct control acces şi cântărire. Suprafaţa amplasamentului va fi de 5000 mp și lungimea reţelei de termoficare de circa 1000 m.

1 COMENTARIU

  1. Inițiativa Primăriei Telciu de a-si construi o centrală termică pe bază de biomasă este o solutie care nu rezolvă decât partial problema incalzirii , ea reducându-se daor la institutiile de pe raza localitătii. De aceea, extinderea reţelelor de gaze naturale in localitătile din judeţul Bistriţa-Năsăud a devenit o necesitate având in vedere că lemnul de foc a este o sursă de incălzire costisitoare si care nici nu asigură confortul dorit . Solutia cea mai avantajoasă pentru consumatorii casnici este totusi asigurarea localitătilor cu retele de gaze naturale, mai ales că in Romania retelele de gaze alimentează numai 30% din locuinte, in timp ce in Ungaria procentul este de 90%. Si asta in conditiile in care Romania poate asigura peste 70% din consumul populatiei din productie proprie de gaze, in timp ce Ungaria importă intreaga cantitate.
    Consecintele negative ale lipsei gazelor naturale afectează inclusiv dezvoltarea turistică. Un exemplu este închiderea Hotelulului Castel Dracula din Pasul Tihuța, tocmai din cauza costurilor ridicate necesare pentru întreținerea lui în timpul iernii, încălzirea fiind asigurată pe bază de electricitate, deoarece în zonă nu există rețea de gaze naturale.

SPUNE-TI PAREREA