Cu suficientă motivație și determinare, oricine își poate extinde capacitățile mentale și poate deveni mai inteligent. Știți că este posibil să deveniți mai deștepți, la orice vârstă? Despre asta am discutat cu profesorul Viorel Rus, în rândurile ce urmează.

Născut pe 1 septembrie 1942, în Rebra, Viorel Rus ne-a povestit că și-a început cariera didactică ca învățător în septembrie 1959, absolvind Şcoala de Pedagogice din Cluj. Și-a completat studiile la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, Facultatea de Istorie-Filosofie, obţinând licenţa în filosofie cu nota zece, în 1971, activând în următorii ani ca profesor de istorie. Începând cu anul școlar 1974-1975 a obţinut transferul prin concurs la Liceul Industrial nr.1 din Bistriţa (azi Colegiul Tehnologic “Grigore Moisil”), unde a fost profesor de ştiinţe socio-umane (logică, psihologie, economie și filosofie), locul unde a slujit până la pensie. În cei 50 de ani de învățământ, sute de elevi şi-au găsit împlinire profesională prin pregătirea pe care le-a asigurat-o la clasă, pentru olimpiade, prin consultaţii şi meditaţii.

A elaborat şi publicat numeroase cărți, lucrări și studii în reviste de specialitate, axate în principal pe teme metodico-stiințifice, istorie locală, studii genealogice. Prima lucrare 47 de ani metodico-științifice a fost Factori stimulatori și perturbatori ai succesului la învățătură a elevilor din clasa a IX-a. Măsuri pentru sporirea randamentului școlar – premiată la faza națională a concursului „Eficiență și creativitate în învățământ”, la Iași, în 1989.

Printre lucrările științifice ale dânsului, merită enumerate: în 2001, lucrarea de genealogie comunitară, în două volume, Neamuri și Familii Rebrene, 1750-2000, Ed. Aletheia, Bistriţa, în 2006, lucrarea de istorie locală contemporană, Rezistenţa anticomunistă în judeţul Bistriţa-Năsăud”, în 2010, lucrarea Familiile din Năsăud în anul 1869 – Contribuţii de demografie istorică”, în colaborare cu dr. Ioan Bolovan – profesor la Facultatea de istorie, prorectorul Universității „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca şi dr. Adrian Onofreiu – arhivist la Direcţia judeţeană B-N a Arhivelor Naţionale,  Ed. Argonaut, Cluj-Napoca.

Plăcerea de a citi a fost fructificată încă de când era mic. Copilăria a stat sub semnul basmelor și povestirilor istorice, citind cu nesaț numeroase cărți, din biblioteca părintească. „Îmi amintesc și acum primul basm citit, Harap-Alb. Primul film l-am văzut când eram în clasa a 3-a, fiind o proiecție pe peretele unei clădiri, de către o caravană cinematografică. Filmul s-a intitulat Mitrea Cocor, despre un țăran cu idei comuniste, care a condus acțiunea de împroprietărire a celor săraci și a luptat împotriva chiaburilor, bogații satelor. De asemena, în școală, aveam obligația lecturilor particulare pentru vacanțe, cu scriitorii admiși de către regimul de atunci“, a povestit profesorul. 

Copilăria i-a fost umbrită de episoadele declarării tatălui său chiabur, scoaterea lui din învățământ în 1950 și arestarea în subsolurile securității, sub diferite acuzații. Printre altele, ne spune despre tatăl său că a fost singurul care a refuzat să pună în sala de clasă tablourile conducătorilor comuniști și nu s-a înscris în gospodăria colectivă.

„Copil fiind, nu am înțeles atunci foarte bine cele întâmplate, mai exact de ce nu am fost făcut pionier odată cu ceilalți copii și de ce învățătoarea mea i-a spus mamei că nu am niciun viitor, că sunt prost și ar fi bine să devin păstor la oi. Mama m-a încurajat și mi-a spus ca ea știe că sunt un copil inteligent și că voi ajunge un om învățat în viață“, a relatat profesorul.  

Dintotdeauna și-a dorit să devină dascăl, după modelul tatălui său, spunându-ne.

„După ce am slujit 50 de ani în învățământ, dacă m-aș mai naște o dată, tot profesor aș dori să fiu. Preocuparea mea principală în activitatea cu elevii, a fost să îi învăț cum să învețe. Nu am urmărit să dau o extindere extraordinară informațiilor din timpul orelor, cât să îi ajut să dobândească strategii de învățare eficiente și să obțin tot ceea ce puteau ei să își însușească, pe baza unor relații apropiate, tact pedagogic și sfaturi părintești“, a explicat Viorel Rus.

Punctând elementele esențiale, profesorul Rus definește inteligența ca fiind o însușire specific umană, un act de normalitate. Orice om posedă un anumit tip de inteligență. Este adeptul ,,Teoriei inteligențelor multiple” a lui Howard Gardner, profesor al Universităţii Harvard, explicându-ne că deosebim spre exemplu, oameni cu inteligență lingvistică, matematico-logică, comunicațională, muzicală, plastică, și așa mai departe.

„Important pentru orice om este să-și cunoască tipul de inteligență cu care este înzestrat, să–și dezvolte înclinațiile și aptitudinile în domeniul respectiv și să exerseze pentru a le transforma în talent“, a precizat profesorul. 

În opinia dânsului, valorificarea inteligenței proprii se realizează prin învățare eficientă, atât în anii școlarizării, cât și după finalizarea studiilor. Pentru a ne cultiva inteligența, ne propune câțiva pași, după care s-a ghidat și el, activități importante și relativ simple, pe care le putem parcurge zi de zi:

Citește! Oricât! Oricum! Oriunde!

Citirea este cea mai comună modalitate de a facilita activitatea creierului, care transmite printre cele mai diverse oportunități de extindere a capacității creierului. Citirea oferă asistență practică prin lărgirea vocabularului, și utilizarea gramaticală corectă a unei propoziții bine scrise.

Indiferent dacă alegeți ficțiune, non-ficțiune, literatură istorică sau poezie, lectura oferă o ocazie cititorului de a realiza conexiuni, prin imagini, între literatură și viața reală. În acest fel, citirea este o modalitate alternativă de a-i permite creierului să călătorească în locuri noi.

Pe măsură ce imaginația ta lucrează pentru a crea oameni, locuri și experiențe tangibile din cuvintele de pe pagină, creierul tău este stimulat să absoarbe toate informații.

Înconjoară-te de persoane care au preocupări științifice, tehnico-productive sau artistice, care ți se potrivesc

Nu există două persoane,care să împărtășească aceleași experiențe de viață. Fiecare scanează și interpretează informațiile în mod unic, stochează amintirile diferit și digeră viața de zi cu zi prin propriul lor filtru intelectual. Deși cu toții suntem înclinați să credem că varianta noastră reprezintă cea mai bună abordare, dobândirea perspectivei de la o altă persoană ne ajută creierul să ia în considerare noi soluții și tehnici, atât pentru probleme personale, cât și profesionale.

Setează-ți obiective zilnice, inclusiv profesionale, care se potrivesc interesului tău.

Provocați-vă creierul zilnic, la fel ca un sportiv care își dezvoltă mușchi, împingându-l dincolo de capacitățile sale actuale. De exemplu, poți apela la diverse puzzle-uri, integrame jocuri (de exemplu șah), concepute pentru a crește neuroplasticitatea. Acestea au fost create pentru a provoca creierul să creeze singur noi conexiuni și să ducă la capăt diferite provocări.

Împărtășește și ascultă informații interesante, abordate de ceilalți

Indiferent de modalitatea în care o faci, virtual sau față în față, urmărește-i pe cei din jurul tău, care împărtășesc experiențe și înțelepciuni. Fețele proaspete și ideile noi stimulează inspirația și creează un mediu de învățare amplificat pentru creier.

Fă o listă cu lucrurile pe care le-ai dus la capăt cu brio

O listă cu „făcut” este opusul unei liste ,,de făcut”. Transcrie lucrurile pe care le-ai realizat deja. Acest tip de întocmire a listelor îți crește încrederea și fericirea, două componente importante ale inteligenței.

Învață limbi străine

Oamenii de știință au dovedit că a fi bilingv, sporește inteligența. Aceasta înseamnă că învățarea unei limbi noi, îți va îmbunătăți abilitățile cognitive, având un efect semnificativ asupra creierului. Când înveți un limbaj nou, îți exersezi creierul, folosindu-ți toate formele de memorie pe care le deții. Acest lucru vine la pachet, în esență, cu un nou dicționar de cuvinte și regulile gramaticale. Dotarea cu aceste cunoștințe, s-a demonstrat faptul că vei dobândi o autonomie și o memorie mai bună și în plus, mai mult autocontrol.

Ai grijă de sănătatea ta fizică

Corpul alimentează creierul, astfel, condiția fizică optimă, este esențială pentru buna funcționare a creierului. Lipsa de motivație, oboseala mentală și absența inspirației sunt de obicei legate de sedentarism, dietă slabă, o stare generală proastă. Exercițiile fizice exercitate în mod regulat, stimulează creșterea celulelor creierului. Procesul este numit ,,neurogeneză” (nașterea neuronilor) și are loc în timpul exercițiului efectiv, ceea ce crește producția de neurotransmițători. Cu același efect secundar precum dopamina crescută, persoanele active se bucură de mai puțin stres, de o mai bună concentrare și de mai multă energie.

Așadar, fiți atenți cu privire la timpul și energia voastră, pentru a începe procesul spre o viață mai inteligentă și mai plină de satisfacții, de orice fel.


SPUNE-TI PAREREA