INTERVIU. Întrebări și răspunsuri despre adopție. Ce așteptări au părinții adoptivi și de ce unii copii rămân pe listele cu „greu adoptabili“

Gândul de a adopta un copil vine împreună cu diverse întrebări, neclarități, frământări, dar și așteptări și, poate, unele prejudecăți. Cât de greu este să adopți un copil? Ce trebuie să faci, cum ajungi să întâlnești un copil care ar putea fi potrivit pentru tine, ce se poate întâmpla pe parcursul adopției sau chiar după adopție? Ce se alege de copiii greu adoptabili, ce șanse au adolescenții din sistemul de protecție a copilului să fie adoptați și cât de reticenți sunt oamenii în a adopta copii de o anumită etnie sau care au probleme de sănătate?

Sunt doar câteva chestiuni despre care am discutat cu Mirela Sângeorzan, șef birou la Biroul Adopții și Postadopții din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Bistrița Năsăud. Pe parcursul interviului i-am adresat mai multe întrebări legate de lucruri pe care aș dori să le știu dacă aș fi un potențial părinte adoptiv, dar și informații relevante privind adopțiile în România.

Înainte de a citi interviul propriu-zis, sunt câteva informații care v-ar putea fi utile dacă aveți de gând să adoptați un copil.

Instituția la care trebuie să vă adresați dacă vă gândiți să adoptați un copil este Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Bistrița-Năsăud. Pentru dosarul de adopție aveți nevoie de:

• acte de indetitate
• adeverință medicală însoțită obligatoriu de evaluarea psihiatrică
• caziere judiciare
• act de proprietate sau un act din care să reiasă dreptul de folosință al locuinței
• dacă locuiți și cu alte persoane, e nevoie și pentru acele persoane de cazier judiciar și acte medicale însoțite de evaluarea psihiatrică
• declaraţie autentică pe propria răspundere cu privire la locuirea efectivă şi continuă pe teritoriul României în ultimele 6 luni anterioare depunerii cererii de evaluare, neexistând absenţe temporare care cumulat să depăşească 3 luni;
• declaraţie autentică pe propria răspundere din care să rezulte că solicitantul/solicitanţii nu este/sunt decăzut/decăzuţi din drepturile părinteşti, precum şi referitor la faptul că nu are/au copil/copii în sistemul de protecţie specială;

Prima etapă a adopției este depunerea dosarului, după care urmează o evaluare. Dacă în urma evaluarii se constată că persoana/familia îndeplinește condițiile material și prezintă garanții morale necesare, Direcția eliberează atestatul. Atestatul se acordă pentru profilul copilului dorit de o anumită familie care își poate exprima preferințe privind vârsta, sexul copilului, starea de sănătate etc. În funcție de acest profil, urmează o perioadă de așteptare, în care familia poate fi identificată ca fiind potrivită pentru a răspunde nevoilor unui copil adoptabil. Etapa următoare  este cea de potrivire între copil si familie. Dacă se constată că există compatibilitate între copil și familie, copilul este încredințarea în vederea adopției (prin hotărâre a instanței), la familia adoptatoare pentru o perioadă de 90 zile. În această perioadă copilul locuiește alături de părinții adoptivi. Adaptarea copilului la condițiile din noul mediu precum și evoluția relaționării copil-familie sunt monitorizate de către DGASPC bilunar. Pasul următor în procesul de adopție este încuviințarea adopției, proces în care Instanța decide crearea legăturilor de filiație între adoptator și adoptat. Copilul va dobândi numele  părinților adoptatori, iar aceștia pot solicita chiar și schimbarea prenumelui. Adopția își produce efectele, din punct de vedere juridic legătura copil-familia adoptivă este una identică (în ceea ce privește drepturile și responsabilitățile) cu cea creată în cadrul unei familii naturale. Adopția este monitorizată timp de doi ani după încuviințare, prin vizite trimestriale, reprezentanții DGASPC oferind în acest context consiliere,  sprijin, îndrumare, la nevoie.

Deschiderea procedurii adopţiei interne se realizează în condiţiile legii speciale, legea 273/2004, privind procedura adopției. Direcţia în a cărei rază teritorială domiciliază copilul va sesiza instanţa judecătorească de la domiciliul copilului pentru încuviinţarea deschiderii procedurii adopţiei în termen de 30 de zile de la luarea în evidenţă a cazului de către compartimentul de adopţii şi postadopţii. Efectele hotărârii judecătoreşti prin care instanța admite cererea de deschidere a procedurii adopţiei se menţin până la împlinirea de către copil a vârstei de 14 ani. În această perioadă părinții biologici ai copilului și-au pierdut definitiv drepturile părintești și nu mai pot interveni în niciun fel în viața copilului care urmează să fie adoptat.

Care sunt cerințele pe care trebuie să le îndeplinească cei care vor să devină părinți adoptivi?

Persoanele care doresc să devină părinți adoptivi trebuie să prezinte condiții materiale și să ofere garanții morale propice creșterii și dezvoltării armonioase pentru un copil.

Ce înseamnă garanții morale?

Aceste garanții morale se referă la aspecte precizate de legislația în vigoare, spre exemplu: personalitate echilibrată, stilul de viață, istoria maritală, istoricul personal și familial, relația de cuplu și cu proprii părinți, capacitatea parentală, etc.

Cum se realizează evaluarea familiei?

Se desemnează o echipă de evaluare formată din asistent social și psiholog, unul dintre profesioniști îndeplinind calitatea de responsabil de caz al familiei. Evaluarea are o durată de maximum 90 de zile de la depunerea cererii și constă în întâlniri individuale și de cuplu.

Responsabilul de caz se deplasează și la domiciliul părinților care vor să adopte?

Da. Una dintre vizite trebuie să fie, obligatoriu, în mediul de viață al familiei.

Ce se întâmplă după evaluare?

Rezultatele evaluării sunt evidențiate într-un raport întocmit de către cei doi membri ai echipei de  evaluare. Raportul cuprinde propunerea de  eliberare/neeliberare a atestatului de familie/persoană aptă să adopte. Pe baza rezultatului favorabil al evaluării se eliberează atestatul prin dispoziția directorului general al DGASPC. După obținerea atestatului de persoană/familie aptă să adopte, persoana/familia este inscrisă in Registrul Național pentru Adopții (R.N.A), alături de celelalte persoane/familii atestate din România. Evidenţa conţinută de R.N.A. este structurată într-o bază de date, gestionată de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (A.N.P.D.C.A.) prin intermediul unui sistem informatizat, care asigură securitatea datelor înregistrate.

Familiile din Bistrița-Năsăud pot să adopte doar copii din județ?

Nu. Familiile adoptive pot adopta copii din toate județele țării în funcție de disponibilitatea lor de deplasare.

Și cum își selectează copiii? Văd mai întâi niște fotografii sau merg direct la un orfelinat?

Esența adopției este identificarea unui familii pentru un copil și nu a unui copil pentru o familie. Pentru fiecare copil adoptabil se generează, în timp real, lista cu adoptatorii/familiile adoptatoare atestate, care răspund nevoilor şi caracteristicilor sale.

În cadrul etapei de potrivire  se realizează informarea prealabilă a adoptatorului/familiei adoptatoare cu privire la copil, nevoile şi caracteristicile lui precum și întâlniri între copilul adoptabil și persoana/familia atestată, având ca scop realizarea treptată a acomodării copilului cu adoptatorul/familia adoptator.

În momentul în care a fost selectată o familie pentru un anumit copil, familia este invitată la sediul instituției, i se dau informații legate de copil, din dosarul lui, i se arată și o poză, iar dacă dorește să continue procesul se merge în mediul de viață al copilului. După ce au văzut copilul în mediul lui de viață, au la dispoziție trei zile să declare dacă doresc sau nu să continue cu acel copil, declarația lor fiind motivată.

Și ce efect au aceste întâlniri asupra copiilor? Nu sunt traumatizați dacă cineva îi vizitează și, totuși, nu dorește să îi adopte?

Prima întâlnire se realizează în mediul de viață al copilului acestuia nefiindu-i comunicat scopul vizitei.  Copiii adoptabili, în funcție de vârsta și capacitatea lor de înțelegere sunt informați, consiliați, sprijiniți de către profesioniștii responsabili în vederea  parcurgerii în modalități adaptative a tuturor etapelor adopției.   

Câți copii se află pe lista de adopții în Bistrița-Năsăud?

În momentul de față avem 15 copii  care au încuviințată deschiderea procedurii de adopție. Dintre aceștia, 13 fac parte din categoria copiilor greu adoptabili.

Ce înseamnă copii greu adoptabili?

Această situaţie particulară este constituită de cazurile copiilor pentru care într-o perioadă de 9 luni de la declararea adoptabilităţii nu s-a reuşit identificarea unei familii potrivite sau, chiar dacă aceasta a fost identificată, nu s-au putut urma paşii care să conducă la finalizarea adopţiei, sau pentru care lista generată din R.N.A nu conţine timp de 3 luni consecutiv niciun/nicio adoptator/familie adoptatoare atestat/atestată.

Care sunt cele mai ciudate pretenții sau întrebări pe care le au cei care vor să devină părinți adoptivi?

Există familii care pornesc la drum cu un ideal, care include anumite așteptări referitoare la vârstă, gen, stare de sănătate, origine etnică. Aceste așteptări sunt uneori flexibile, alteori mai puțin. În experiența profesională nu  am întâlnit situații în care familiile să emită „pretenții sau întrebări“ pe care eu să le consider ciudate.

În general, familiile preferă să adopte un bebeluș, să îl crească de mic?

Da.

Ce se întâmplă cu adolescenții care se află în sistemul de protecție a copilului?

Efectele hotărârii judecătoreşti de deschidere a procedurii adopţiei se menţin până la împlinirea de către copil a vârstei de 14 ani. Prin excepţie, efectele hotărârii se prelungesc peste această dată, până la încuviinţarea adopţiei, în cazul copilului pentru care există solicitări de adopţie din partea unor familii sau persoane atestate.

Cât durează procesul de adopție?

Legislația prevede un termen de 90 de zile  pentru evaluarea în vederea eliberării atestatului. Durata celorlalte etape ale adopției depinde de particularitățile fiecărui caz (caracteristicile copilului adoptabil și așteptările familiilor).

Cât de mare e deschiderea oamenilor în a adopta copii care au probleme de sănătate?

În general familiile doresc să adopte copii fără probleme medicale. Totuși în ultima perioadă am observat o ușoară deschidere. Anul acesta  au fost adoptați inclusiv copii încadrați într-un grad de handicap. La momentul actual trei copii din această categorie parcurg etapa de încredințare în vederea adopției, dar la familii din alte județe.

Aveți un profil al părintelui adoptator din Bistrița-Năsăud? Este diferit față de ceea ce există la nivel național?

Datele existente în evidența Biroului adopții și post-adopții pot  stabili un profil al adoptatorilor din județul nostru. Nu știu să existe cercetări recente pe tema profilului părinților adoptivi din România.

Mai sunt oameni care nu vor să adopte copii pentru că sunt de o anumită etnie?

Mai sunt, da. Ține de mentalități. Și este greu să le modifici.

Este „zestrea genetică“ ceva crucial în formarea unui copil care este adoptat?

Sunt trei factori importanți în creșterea și formarea unui copil: factorul ereditar, mediul și educația. Dar mediul și educația au un rol definitoriu în evoluția oricărui copil.

Se întâmplă să vină familii care au suferit traume, cum ar fi pierderea unui copil, și să dorească să adopte? Ce le sfătuiți?

Da, se întâmplă și acest lucru. În funcție de particularitățile fiecărui caz (intervalul în care s-a produs, impactul asupra persoanei, resursele, etc), familia/persoana este orientată în mod suportiv spre realizarea demersurilor necesare depășirii pierderii (parcurgerea perioadei de doliu firesc, apelarea la specialiști, etc).

Unii oameni se tem că familiile naturale pot apărea și se pot opune adopției sau le pot crea probleme. Este posibil acest lucru?

Nu. Unul dintre efectele hotărârii judecătorești definitive prin care instanţa admite cererea de deschidere a procedurii adopției se referă la suspendarea drepturilor şi obligaţiilor părinteşti ale părinţilor fireşti.

Sunt oameni care se gândesc să adopte, dar nu știu cum să procedeze, nu știu cui să se adreseze…

DGASPC desfășoară anual campanii de promovare a adopției, prin informări directe (la nivelul autorităților locale, cultelor religioase), distribuirea de materiale, publicarea de articole în mass media.

Câți copii au fost adoptați în decursul acestui an?

Au fost încuviințate patru adopții. Șase copii se află în încredințare în vederea adopției. Mai avem două dosare pe rol pentru încuviințarea adopției.  Și doi copii se află în potrivire practică, deci sunt acele întâlniri care se fac înainte de încredințarea în vederea adopției. Avem și zece familii în așteptare, care au atestatul valabil. Pe rol, în instanță, pentru deschiderea procedurii de adopție avem șapte dosare.

Familiile adoptive sunt monitorizate și după încuviințarea adopției?

Da. După încuviințarea adopției, timp de doi ani, o dată la trei luni se fac vizite la domiciliul familiei. Pe toată perioada care urmează adopției, se oferă servicii pentru copil și familie ( consiliere,  grupuri de suport, sprijin oferit familiei în procesul de informare a copilului în legătură cu adopția).

S-a întâmplat ca vreo familie să se răzgândească sau să regrete că a adoptat un copil?

Au fost de-a lungul timpului familii care au renunțat la copil în perioada de încredințare în vederea adopției, din diferite motive (neconcordanțe între așteptările proprii și caracteristicile copilului, probleme existente la nivelul familiei extinse etc.).