Ca să refaci drumul lui Johnathan Harker din romanul Dracula, de Bram Stoker, trebuie să pornești din Bistrița și să treci prin toate localitățile de pe Valea Bârgăului, până în Pasul Tihuța. Satele sunt tăcute și cam pustii în vremea asta, pentru că s-a făcut frig, oamenii și-au cules ce au avut de cules de prin grădini, livezi sau vii, și-au adunat lemne de foc pe lângă casă și așteaptă iarna. Ca în fiecare an, la Hotel Castele Dracula, construit pe vremea lui Ceaușescu, se organizează o petrecere de Halloween pentru cei care celebrează această sărbătoare în România, dar, mai ales, pentru străini. În acest an, peste 100 de turiști din Anglia, Statele Unite și Canada au venit la Castel să simtă atmosfera „horror“ a locului. Oaspeții au primit pandative în formă de țăruși pentru a se feri de vampiri.
Odată cu lăsarea întunericului, Castelul Dracula a fost împânzit de personaje care mai de care mai înfricoșătoare, gata să petreacă împreună această sărbătoare „importată“, controversată, respinsă de unii români, dar iubită de copii și chiar de părinții lor, în ultimii ani.
Aerul mistic, medieval și accentele gotice prevestesc, ca de fiecare dată, o petrecere pe cinste. Au făcut parte din ritual focul de tabără care ardea năbădăios, muzica lăutărească, decorul, mâncarea şi băutura, mereu în ton cu evenimentul, iar participanţii s-au întrecut cu costumele, de la vrăjitoare ale întunericului, contele nelipsit, schelete, la capete ,,însângerate”.
Seara a început cu frigărui la foc de tabără, împreună cu un păhărel de ,,încălzire”. Mulţi sunt pentru prima dată aici şi au apreciat ospitalitatea oamenilor şi frumuseţea locurilor. Am fost curioși să aflăm păreri direct de la cei prezenți: Totul este extraordinar! Am venit tocmai din Arizona, Kentucky și respectiv Vancouver, Canada, pentru a petrece o seară memorabilă. Este pentru prima dată când venim în Europa și prima dată în România. Vă iubim țara deja! Facem parte dintr-un tur organizat și am vizitat mai multe locuri: București, Castelul Bran, Brașov. Suntem pregătim pentru o noapte înfricoșătoare!
Ne-am întânit și cu o Vrăjitoare a Întunericului mai atipică, care declară: Am avut parte de o experiență minunată cu ocazia acestui tur. Ne-am îndrăgostit de tradițiile voastre, de magie și ne bucurăm că putem împărtăși cu voi asta! Nu cred ca este un loc mai bun de a serba Halooween-ul decât aici, în Transilvania, cu oameni minunați.
Localnicii din zonă au venit și ei să vadă petrecerea, dar mai mult de pe margine. Nu au intrat în vorbă cu „străinii“, i-au privit cu multă curiozitate de la distanță și le-au făcut poze cu telefoanele. Radu, tatăl a doi copii pe care îi ține protector pe lângă el, spune că se aștepta la ceva mai spectaculos, având în vedere că a locuit mulți ani în Irlanda și acolo Haloween-ul era un adevărat spectacol. Radu s-a întors de curând în țară și lucreză în domeniul exploatării forestiere. A venit de curiozitate dar, totuși, este de părere că românii n-ar trebui să celebreze Haloween-ul.
După petrecerea în aer liber, distracţia s-a mutat în crama din castel, unde a ţinut până dimineaţă.
Castelul Dracula din pasul Tihuța a fost construit la inițiativa unui personaj vizionar din Bistrița, Alexandru Misiuga. El a citit romanul lui Bram Stoker, „Dracula“, un roman despre care se spune că s-a vândut mai bine decât Biblia. Acțiunea romanului se desfășoară în Bistrița-Năsăud, fiind menționate câteva obiective care există în ziua de azi datorită acestui roman: Hotelul Coroana de Aur, Castel Dracula din Pasul Tihuța.
Romanul „Dracula“ a fost scris în 1897 și nu e de mirare că a avut parte de atâta popularitate. În vremea respectivă, lumea se plictisea pentru că, evident, nu existau tabloide şi nici televiziune. Așa că lumea era înnebunită după acest gen de lectură. Stoker nu a fost niciodată în România, dar petrecut mai mulţi ani documentându-se din folclorul european şi din mitologia po-veş-tilor cu vampiri. I-a ieşit un roman epistolar fictiv extrem de puternic prin aparenţa veridicităţii, cu citate din presa vremii, telegrame şi scrisori, tăieturi din ziare, părând scris în ritmul unui ziarist.
