Traseismul este una dintre problemele care au creat un haos total în politica din România. Fie că e motivată cu „nu m-am mai regăsit în partid”, fie că e motivată de „am ales ce e mai bine pentru comunitatea pe care o reprezint”, decizia oamenilor de a pleca de la un partid la altul nu poate aduce nimic bun societății, pe termen lung. În primul rând, pentru că nu totul ar trebui să se rezume la banii pentru drumuri, la banii pentru poduri sau pentru grădinițe, bani care ar trebui să vină la comunități, indiferent de culoarea politică a primarului. Există și alte lucruri importante pentru succesul unei națiuni, cum ar fi loialitatea, consecvența, caracterul, corectitudinea, siguranța că cel de lângă tine nu te trădează la prima adiere de vânt. Utopii, cum s-ar zice.
Ieri, două personaje politice, de la două partide diferite, au demisionat din Consiliul Local Bistrița. Primul e Cristian Codărean, care, în prestigioasa carieră de consilier, a fost băgat o singură dată în seamă de presă, mai exact de publicația ObservatorBN, remarcându-se prin faptul că nu face nimic în postura de ales al bistrițenilor. S-a ofticat un pic, motivând, că nu e adevărat, dar, în cele din urmă, a rămas tot la stadiul de ridicător de mâini la proiectele primarului. Am putea zice, fără să greșim prea tare, că a fost nevoie să demisioneze din funcție ca să afle lumea că a fost consilier municipal.
Mai amuzantă a fost isteria creată de prietenii săi de pe Facebook, care l-au felicitat pentru decizie, apreciindu-l mai mult, de parcă valoarea unui om ar fi dată de partidul din care face parte, nu de capacitățile sale, de performanțe, de modul în care își aduce contribuția în societate. Plecarea sa din PSD e o furtună într-un pahar cu apă. PSD-ul nu suferă prea mult din cauza asta, pentru că sunt destui care să-și dorească o funcție de consilier, iar Codărean doar și-a arătat neputința, mai exact faptul că nu și-a putut impune ideile geniale în rândul partidului. Presupunând că va merge pe calea traseismului, spre o formațiune politică „mai frecventabilă”, ar fi ca un fotbalist care alege o echipă mai mică, pentru că la aia mare freacă banca de rezerve. Mai trebuie precizat faptul că, în momentul în care a ales să fie consilier PSD, știa cine-i sunt colegii, cine este primar și cum vor sta lucrurile, deci explicația că n-a mai suportat „disciplina” e puerilă.
Al doilea consilier municipal care și-a dat demisia este Filip Moisil, de la PNL. Filip Moisil se numără printre vechii pedeliști, care au dat „lupte grele” cu Ovidiu Crețu încă înainte de fuziunea celor două formațiuni politice, foarte mulți dintre colegii săi, apropiați ai lui Ioan Oltean, retrâgându-se din prima linie politică. La Moisil, lucrurile au stat fix invers decât la Codărean. Obișnuit cu „disciplina de partid” de pe vremea lui Oltean, acesta nu s-a mai regăsit în haosul din actuala organizație municipală a PNL, în care aproape fiecare membru vrea să candideze la Primărie și face ce-l taie capul. E clar că omul, cu mai multă experiență politică decât alde Diana Morar, și-a dat seama că singura performanță a PNL Bistrița, în formatul și după strategia actuală, e să se facă de râs. Totuși, n-ar fi exclus nici ca Filip Moisil să adere la altă formațiune. Oricum ar fi, putem spune că și el a eșuat în cadrul grupului, la fel ca omologul demisionar din PSD.
Deși nu se vede încă, urmează o furtună politică, la nivelul țării și la nivelul județului. În funcție de rezultatele celor două scrutine din acest an, nu sunt excluse migrări masive, trădări și situații neprevăzute, să nu cumva să se plictisească poporul.
