Dacă ați vizitat Primăria Bistrița știți că holurile și birourile celor care călăuzesc destinul orașului arată impecabil. Sunt călduțe, curate, aranjate cu grijă și bun gust. Dar nu de aceeași grijă au parte și bistrițenii, cei care plătesc taxe și impozite pentru a suporta un întreg aparat al primăriei care se dovedește inutil până și în chestiuni elementare.
Se apropie ziua de 1 Decembrie, marele Centenar care a înghițit cu poftă bugetele primăriilor și a consiliilor județene. La Bistrița se anunță evenimente de amploare: inaugurarea patinoarului, a luminițelor și a târgului de Crăciun. Mai sunt mai puțin de zece zile până atunci, dar Pietonalul, zona zero a orașului, arată ca un gang părăsit. Pavajul e „știrb” – lipsesc dale la fiecare pas, iarba și buruienile cresc dintre dale, un copăcel e legat cu o cârpă murdară, coșurile de gunoi atârnă strâmbe, îndoite, ciobite și murdare.
Pietonalul pare să nu mai fi fost măturat de acum 100 de ani, că tot suntem în spiritul Centenarului. Culmea, muncitorii care au instalat luminile de sărbători au lăsat, la fiecare element al instalației, urmele muncii lor: resturi de cabluri sau de bandă zimțată. Orice om care își lucrează ceva prin casă și face dezordine, mătură și strânge după ce termină treaba. Dar Primăria Bistrița nu se sinchisește.
Atâta timp cât angajații de acolo, intrați pe pile și relații, au un spațiu de lucru plăcut și pleacă acasă cu bani frumoși, de ce să își mai bată capul cu dezvoltarea orașului și cu respectul față de cetățeni?
Este rușinos pentru o primărie să lase centrul unui oraș într-un asemenea hal, în condițiile în care, în România, la ora actuală, sunt orașe în care îți vine să te descalți când pășești în centru. Dar e bine că avem Centenarul în suflet. Și unii, în buzunare.