Wtf, Bistrița? Ce nu-i în regulă cu tine?

Acum câteva săptămâni spuneam că multe inițiative din acest oraș mor nu doar din cauza autorităților, ci și din cauza oamenilor care susțin cauzele bune la nivel verbal, dar când vine vorba de suport la modul real, fac un pas în spate. Multe evenimente din Bistrița și din județ ar dispărea dacă nu ar atrage public din alte orașe, pentru că, e clar, dacă e vorba de muzică, poezie, teatru sau intelectuali, nu prea ai pe cine să te bazezi în rândul bistrițenilor.

De mulți ani, se vorbește în Bistrița de evenimente de proastă calitate și de necesitatea unor evenimente de altă anvergură: teatru și concerte pentru oameni educați, trupe bune, muzică adevărată, versuri cu mesaj, acte artistice în adevăratul sens al cuvântului. Unii bistrițeni sunt pregătiți să înțeleagă și să ia parte la astfel de evenimente, alții critică Primăria Bistrița și Consiliul Județean pentru evenimentele folclorice și petrecerile câmpenești doar pentru că dă bine să pară deștepți și să-și dorească altceva.

Muzica rock a reprezentat, încă de la începuturi, o formă de revoltă și o modalitate de a lupta. Multe trupe rock la nivel mondial nu au creat doar muzică, ci au reprezentat fenomene. În România, muzica rock a reprezentat un curent cultural împotriva politicii oficiale, așa că a fost puternic influențată de limitări și cenzură. Timp de trei zile, muzica rock a fost fără limite și cenzură la Bistrița, la Way Too Far Rock Festival. Prescurtat, WTF. Un prilej de a-mi da seama că mulți bistrițeni pretind că disprețuiesc politica, incultura și lipsa de educație, dar, de fapt, preferă pomenile “culturale” și divertismentul ieftin în locul muzicii de calitate.

Fără falsă modestie și lucru confirmat și de alții, pot să spun că WTF este cel mai important festival de rock alternativ din țară, dar  și că a fost cel mai bine organizat eveniment de până acum în Bistrița-Năsăud. Locația superbă a fost remarcată de artiști și spectatori, scena, sunetul și luminile au impresionat cele mai pretențioase trupe din România, s-a investit mult în amenjarea locului de camping, backstage, rider-ele de ospitalitate ale artiștilor, staff-ul tehnic, artiștii și voluntarii au fost tratați impecabil.

Line-up-ul a fost unul de zile mari: Riot Monk, Altar, Grimus, Byron, Celelalte Cuvinte, Taxi, Omul cu Șobolani, Days of Confusion, Coma, The Mono Jacks, Robin and the Backstabbers, Vița de Vie, plus trupele locale Iarba Fiarelor, 7 Pași, the EMP și Punkarta, o mână de oameni care fac mari eforturi și Dumnezeu știe cum, reușesc să mai creadă în muzica pe care o creează.

Evenimentul a fost prezentat de Cristian Hrubaru și a fost destul de jenant când acest a spus „bună seara, Bistrița” și oamenii din public au râs: „Care Bistrița că suntem mai mulți din Cluj și București”.

Anul trecut, prima ediție Way Too Far Rock Festival a fost un succes, în ceea ce privește numărul spectatorilor. Zdob și Zdub, o trupă foarte populară, s-a bucurat de prezența câtorva mii de oameni. Travka, Byron, Luna Amară și Urma, care deja presupun o nișă cu un anumit nivel de educație, nu au mai avut parte de la fel de mulți spectatori, dar a fost o mulțime care ne-a dat speranța că există public  pentru muzică rock în Bistrița.

Anul acesta, ediția a doua a fost mediatizată la nivel național și a intrat rapid în lista recomandărilor site-urilor de timp liber și a festivalurilor la care e de mers în România. Festivalul a atras atenția  iubitorilor de rock din toată țara care au venit și s-au cazat la camping sau în oraș, după ce au aflat de el din Zile și Nopți, Cluj Life, Șapte Seri, Showpass, Cinemagia, Metalhead, Maximum Rock, Dark Side etc.

Oamenii au venit să-și vadă trupele preferate  la Bistrița din Zalău, Galați, Caracal, București, Cluj sau Mureș, iar recenziile lor au fost minunate.

“O experiență la superlativ, începand de la organizare (locație, sonorizare, servicii masă etc) si terminand cu prestația formațiilor/calitatea muzicii! Cu siguranță vom reveni!” (Roxana Popescu, București)

“Lineup foarte bun, locație frumoasă, organizatori super friendly. A fost o experiență mișto, păcat că nu am putut rămâne și la ultima zi. Ne vedem la anul, keep it up! (Cluj-Napoca)

Din cauza faptului că am pus un preț de intrare, era de așteptat ca publicul să fie mai puțin anul acesta. Dar răspunsul bistrițenilor la acest eveniment a fost cu mult sub așteptări. Și nu mă refer la eșecul financiar reprezentat de numărul mic de bilete vândute, ci la mentalitate. 90 de lei ca să vezi LIVE, timp de trei zile, cele mai bune trupe rock din România, este un preț mai mult decât acceptabil, dacă te gândești la cât sunt dispuși oamenii să cheltuie ca să vadă cum o vedetă mixează din fața unui laptop. Pe de altă parte, a fost dezamăgitor și jenant să văd oameni cu bani și pretenții de educație, din Bistrița, care și-au dat ochii peste cap când au auzit că este „cu intrare”. Sau oameni cu bani și la fel de mari pretenții în ceea ce privește educația care au preferat să se folosească de calitatea de mici funcționari sau membri de partid, în încercarea de a obține o ”invitație”.

În primul rând, vreau să subliniez necesitatea unui preț de intrare pentru un festival și, de altfel, pentru orice act cultural care are loc într-un oraș.

Bugetul pentru organizarea evenimentului Way Too Far Rock Festival s-a ridicat în jurul sumei de 250 000 de lei, reprezentând onorarii artiști, transport, cazare, scenă, sunet, lumini, logistică, mediatizare, materiale de promovare, cheltuieli de protocol și taxele de închiriere a spațiului. Consiliul Județean a acordat pentru Way Too Far Rock Festival o finanțare de 50 000 de lei, bani care au mers spre onorarii și scenă, sunet, lumini. Cred că orice eveniment are nevoie de susținere din partea autorităților locale, pentru câteva ediții, dar nu mi se pare normal ca evenimente care au ajuns deja la a cincea, a șasea ediție să nu reușească să se autosusțină și să bazeze în fiecare an, în cea mai mare parte, pe finațare din bani publici.

Faptul că lumea s-a obișnuit cu evenimente gratuite și serbări câmpenești nu face decât să dăuneze artiștilor și organizatorilor care vor fi mereu la mila autorităților și vor fi suspectați de legături politice dacă primesc finanțare de la primării sau consilii județene. Pe de altă parte, această preferință a oamenilor pentru evenimente moca dă tot mai puține șanse artiștilor adevărați și încurajează manifestările “culturale” îndoielnice, gen “rămâi cu mă-ta”, manifestări finanțate din belșug de primării și partide politice. Folclorul a la Pomohaci sau în costume “autentice” upgradate cu imitație de blăniță de leopard, dansurile în ținute sumare și ”muzica” făcută pe laptop sunt singurele chestii care umplu afișele atât la țară, cât și la oraș, purtând girul unor importante instituții publice de cultură.

Primăria Bistrița are reticențe serioase față de manifestările culturale care depășesc sfera folclorului și a trupelor comerciale, deși tot plănuiește să valorifice acel Wonderland în care s-au îngropat bani cu nemiluita. Toate festivalurile de renume din țară (Rockstadt, Posada Rock etc. ) sunt sprijinite de primăriile orașelor în care sunt organizate, dar Bistrița face notă discordantă, deși Way Too Far Rock Festival este un eveniment care a adus un serviciu de imagine mult hulitei pârtii Cocoș și, anul acesta, a reușit să aducă și oameni din țară care au fost de-a dreptul încântați de locație și au scris recenzii pozitive despre ea. Când spun sprijin, nu mă refer la susținerea financiară a evenimentului, ci, pur și simplu la receptivitate și asigurarea părții de logistică.

Într-un fel, este de înțeles reticența autorităților. Inevitabil, artiștii prezenți la Way Too Far Rock Festival au lansat și mesaje împotriva sistemului, având în vedere evenimentele politice din ultima vreme și situația tensionată din România. Au purtat tricouri cu “fără penali” sau “muie psd”. Solistul trupei Taxi, o trupă recunoscută pentru ironii și mesaje politice, a venit la Bistrița direct de la protestele din Capitală și nu s-a răbdat să dedice câteva versuri partidului aflat la guvernare. Un mesaj interesant a venit de la solistul trupei Coma, care a spus că suntem liberi să ne exprimăm opiniile sau furiile, dar că este important să facem mai mult de atât: să ne autoeducăm, să ne alegem liderii și să mergem la vot. Eu aș spune că înainte de a striga “muie psd” ar trebui să ne facem o autoevaluare și să ne gândim cât de mult ne dorim o schimbare la modul real, nu doar declarativ.

Vreau să mulțumesc, în final, tuturor celor implicați în acest festival, colaboratori, sponsori și voluntari, oameni care au muncit câteva zile și nopți la rând pentru această idee. În curând vom anunța trupele care vor cânta anul viitor la Way Too Far Rock Festival ediția a III-a și mizăm pe susținerea și entuziasmul celor care și-au exprimat aprecierea față de acest eveniment.