După ce scriitorul Dan Coman, inițiator și organizator al Festivalului Internațional de Poezie și Muzică „Poezia de la Bistrița” a anunțat că evenimentul programat anul acesta se suspendă din considerent financiare, reacțiile critice au apărut rapid în presă și în mediul literar.
Proiectul avea o finanțare de 70 000 de lei de la Consiliul Județean Bistrița-Năsăud și se baza pe o finanțare de 60 000 de lei de la AFCN, finanțare care nu a mai fost acordată. Mai multe voci au sugerat că decizia de a nu acorda această finanțare a avut la bază faptul că invitați speciali ai ediției cu numărul 10 sunt filosoful Mihai Șora și Mircea Cărtărescu, personalități care, în ultima perioadă, s-au aflat în centrul luptei civice din România împotriva derapajelor din mediul politic.
Președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Radu Moldovan, a infirmat faptul că autortitățile locale ar recurge la un asemenea mod de cenzură și a dat asigurări că va găsi soluții pentru finanțarea evenimentului, conform unor declarații pentru timponline.ro.
Ulterior, Dan Coman a anunțat că, datorită reacțiilor din media, festivalul se va desfășura conform programului anunțat.
„Au fost două zile extrem de grele la Bistritz.
Reacțiile voastre – cu adevărat extraordinare!
Toate (aparentele) clișee despre forța literaturii au fost reinvestite cu sens.
Festivalul Poezia e la Bistrița a obținut finanțarea de care avea nevoie.
Așadar, 12-15 iulie, ediția a X-a.
Pentru care vă mulțumim”, a scris Dan Coman.
Totuși, spiritul de provincie care înclină spre consumul de folclor și evenimente mediocre, nivelul de cultură la nivelul oamenilor politici și atitudinea față de poezie au fost chestiuni dur criticat de către personalități culturale din România.
Ioana Nicolaie: „Știți cum e cu orașele de provincie: în ele nu mișcă mai nimic cultural, oamenii n-au educație de acest fel, nu sunt motivați, nu știu artă contemporană – și nu pentru că nu și-ar dori, ci pentru că n-au acces la ea. Consumă folclor pe pâine, deși nu se mai regăsesc în el, li se propun serbări mediocre, cu invitați jenanți, muzici proaste etc. Am crescut într-un astfel de loc, am simțit din plin presiunea aceasta. Unele dintre orașele astea, precum Bistrița, au din când în când câte o șansă. Apar niște artiști puternici – Dan Coman, Marin Mălaicu-Hondrari, Ana Dragu, Florin Partene -, apare câte-un organizator cultural de calibru -Gavril Țărmure – și se pun cărămizile unui festival de literatură și de muzică. Dacă la început e greu, nu prea vine public, cu timpul e tot mai bine. După nouă ediții, Bistrița a ajuns un oraș viu, cu mulți consumatori culturali, cu atmosferă europeană. E greu pentru micimea locului care a ieșit la suprafață ca untura -dar o untură râncedă și murdară – să suporte asta. Prin urmare, ediția aniversară, a zecea, a acestui festival nu va mai avea loc. În câțiva ani Bistrița va redeveni orașul fără glas, fără identitate și fără cultură care a fost. Nu cred că bistrițenii merită barbaria asta”.
Ruxandra Cesereanu: „Nu ajunge că avem o neștiutoare de carte ca prim-ministru și că țara merge într-o direcție de trivializare continuă în ceea ce privește limbajul public. Iată o altă întâmplare nedorită : unul din cele mai semnificative festivaluri de poezie (și muzică de cameră) din România – POEZIA E LA BISTRTZ – care ar fi ajuns la a zecea ediție, este anulat din motive confuze (dacă nu cumva e vorba de intrigi politice locale) . Toată munca dedicată a organizatorilor – scriitorii Dan Coman și Marin Malaicu Hondrari și muzicianul Gavril Țărmure – e aruncată la ghenă de parcă poezia ar fi un deșeu. Având în vedere cât de jalnic vorbesc parlamentarii majoritari și care este nivelul de subcultură al politicienilor actuali, biata poezie e aruncată la gunoi mai rău ca un ambalaj sau ca o sticlă spartă de Coca Cola.. Vai de țara care își alungă și subminează poezia autentică !”
