Ziua Universală a Iei, celebrată pe data de 24 iunie, odată cu Sânzienele, a devenit o zi de referință pentru iubitorii portului popular, din anul 2013. Etalarea iei la evenimente publice sau în fotografiile de pe rețelele de socializare a cunoscut un apogeu în ultimii ani.
Purtarea iei a început să fie o modalitate a românilor de a transmite că sunt mândri de identitatea lor, după ce această piesă vestimentară a fost remarcată de designeri străini și a început să fie purtată de unele vedete internaționale.
Pe vremuri, ceea ce astăzi numim „ie“, era o cămaşa cu aspect arhaic, realizată în gospodări,din pânză greoaie de cânepă. Bunicile şi străbunicile noastre o purtau în zilele de lucru la secerat sau la altele munci ale câmpului, iar în zilele de sărbătoare, la biserică sau la joc.
Această piesă vetimentară era confecţionată, pe vremuri, în urma unei munci istovitoare şi îndelungate. În zona județului nostru, Bistrița-Năsăud, nu a existat niciodată noțiunea de „ie“, ci doar de „cămeșă“. Câteva astfel de cămăși se află în colecția secției de etnografie și folclor a Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud.
Motivele decorative erau diverse, făcând diferența dintre hainele purtate de fete, femei măritate sau persoane în vârstă. De asemenea, siferențierea vestimentară se făceau în funcție de zonă, de rangul social și de întrebuințare. Hainele de sărbătoare erau mai bogat ornamentate, spre desobire de cele purtate în zilele obișnuite de muncă.
Ia sau cămașa românească era confecţionată, pe vremuri, din cânepă. ulterior s-au folosit inul şi bumbacul.
Totuşi, cu timpul, s-a trecut şi la alte materiale, cum ar fi pânza sintetică. În unele cazuri, s-a schimbat și modalitatea de creație a iei, fiind mai la îndemână broderia aplicată cu mașini de brodat, decât brodarea manuală.
În istorie, purtarea iei a fost ceva emblematic pentru aristocarția feminină a vremii. Reginele României, Elisabeta și Maria, au purtat cu mândrie costumul popular în diferite momente.
Pe de altă parte, ia a atras atenția artiștilor, fiind imortalizată de pictorul francez Henri Matisse în mai multe tablouri, unul dintre ele — ”La blouse roumaine” (1940) — fiind expus la Muzeul Național de Artă Modernă din Paris. Un alt pictor român de origine evreiască, Constantin Daniel Rosenthal, a imortalizat-o pe Maria Rosetti, în ”România revoluționară”, purtând atât ie, cât și năframă. Ia românească apare și în tablourile semnate de Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion, Francisc Șirato, Nicolae Tonitza, Dumitru Ghiață ș.a.
Ia românească a fost, deopotrivă, sursă de inspirație pentru creația vestimentară a unor celebri designeri precum Yves Saint Laurent, care a creat, în 1981, o întreagă colecție intitulată ”La blouse roumaine”, urmat Jean Paul Gaultier, Kenzo sau Tom Ford, care a reinterpretat ia din zona Sibiu, cu broderii negre specifice zonei, și care a apărut în numărul american al revistei ”Vogue”, în martie 2012, purtată de cântăreața Adele. Apoi au fost Oscar de la Renta, Agatha Ruiz de la Prada, Anna Sui sau Philippe Guilet. Printre designerii români care s-au inspirat din portul românesc se numără Adrian Oianu, Dorin Negrău, Corina Vlădescu, Ingrid Vlasov
