Toamna e vremea culesului la vie, e vremea aromelor de struguri copți și must ademenitor . Pe dealurile din Bistrița-Năsăud, unde, altădată, se întindea, pe hectare întregi, vița de vie, au renăscut, în ultima ani, podgorii de renume. Puțini știu că, la Dumitra, există un loc tihnit unde timpul pare să aibă o curgere mai lentă și vinul are un gust echilibrat, nobil, ce nu are nevoie de prezentări pline de snobism și „înflorituri“.
Despre inginerul Octavian Harșianu și vinul său s-a mai scris în presă, sub diverse etichete, previzibile: „pensionar“, „ septuagenar“ care la vârsta lui, s-a încumetat să readucă la viață un vin al cărui renume era, până acum, rătăcit prin arhive istorice. E adevărat că, în prima clipă, am căzut și eu în această capcană a „mirării“ că, la vârsta lui, s-a gândit să o ia pe acest drum istovitor al viticulturii, care implică multă muncă, muncă a pământului, dar și eforturi privind brand-uirea și redobândirea unui renume.
Dar mi-am dat seama, că, dincolo de aceste etichetări la îndemână, se află energia firească a unui om experimentat și echilibrat, care iubește pământul plecând chiar de la semnificații profunde, religioase. Față de alți producători de vin din Bistrița-Năsăud, Octavian Harșianu are avantajul unei îndelungi experiențe în agricultură și a unei documentări temeinice.
Zona Dumitrei a fost scoasă de pe harta zonelor favorabile pentru viticultură, dar el a descoperit, în arhive istorice și monografii vechi, imagini cu dealurile Dumitrei, acoperite de vie. Zona Dumitrei a fost populată cu sași veniți de pe Rin, care au adus cu ei butași de vie și le-au plantat aici. Soiul de vin Pinot Gris, cultivat la Dumitra, a obținut în anii 1930, la Montpellier, titlul de cel mai bun vin din acest soi, din Europa.
Octavian Harșianu a reușit să învie o tradiție de peste 870 de ani, a cultivării vinului, de către sași, și totul a pornit de la iubirea sa pentru pământ.
„.Mi-e foarte drag pământul, plecând chiar de la religie, că din pământ ești și în pământ vei merge. Pământul ne întreține viața, fără pământ și fără mâncare nu s-ar putea trăi“, spune Harșianu.
El a făcut studii în agricultură generală și a avut șansa de a lucra în agricultura „mare“, în Bărăgan. A făcut și cursuri de viticultură și vinificație și a lucrat la Murfatlar, pe vreme când, spune el, „Murfatlarul făcea vinuri adevărate“. „Am lucrat acolo în vie, via nu are niciun secret față de mine și nu are nici vinul niciun secret față de mine. Acolo am învățat totul“, a mai spus inginerul.
În perioada ei de glorie, suprafața maximă cultivată cu vie, la Dumitra, era de 200 de hectare, dar, odată cu retrocedările făcute în baza legilor proprietății, aceste vii nu au mai fost îngrijite și au fost lăsate în paragină. Octavian Harșianu și-a început activitatea în viticultură în 2013 și prodcuțiile sale de struguri au crescut constant, de la patru tone la hectar, la 12-14 tone. A plantat struguri din soiurile Fetească Albă, , Fetească Regală, Sauvignon Blanc, Muscat, Merlot, Fetească Negră, Traminer, Pinot Gris, Pinot Noir și Neuburger, iar, pentru a fi transformat în vin, fiecare ciorchine este atent selecționat, pentru ca niciun bob să nu fie atacat de făinare, mană sau putregai.
Gustul vinului de Dumitra reflectă, în mod perfect, imaginea unor vii îngrijite cu dedicare și perseverență, imaginea unui loc simplu și tihnit. Octavian Harșianu preferă să se ocupe chiar el prezentarea vinului său, la evenimentele de profil, și nu acceptă snobismele și artificiile somelierilor de astăzi.
„De ce să nu aibă piersica aromă de muscat? De ce să nu aibă pâinea proaspăt scoasă din cuptor aromă de sauvignon?Nu-i corect. Eu mă lupt foarte mult pentru in,.Merg degustătorii, somelierii ăștia până la aromă de gudron miros de grajd… nu se poate“, spune Harșianu.
Aroma specifică vinului de Dumitra este completată de povestea personală a lui Octavian Harșianu, care păstrează în încăperile sale, fotografii vechi și documente care, spune el, atestă proveniența nobiliară a numelui său. Pe perete, are chiar un blazon al familiei Harșian de Harșia, alături de câteva date despre aceasta:
„Familia nobilă Harșian de Harșia descidne dintr-o familie boierească venită din valahia în Țara Făgărașului, în localitatea Hârseni (BV), în jurul anului 1200, ulterior aceasta s-a răspândit în toată Transilvania.
Această familie, conform documentelor istorice publicate de Ioan cav. De Pușcariu, Eudoxiu de Hurmuzaki, Nagy Ivan, Geza Csergheo, este recunoscută cu moșii și proprietăți în Transilvania și a fost înnobilată în mai multe rânduri de regii Ungariei și principii Transilvaniei, cu diplome nobiliare și blazon […].
În decursul istoriei, majoritatea descendenților familiei Harșian, dedicându-se slujirii credinței, au devenit preoți, care au servit în mai multe localități din Transilvania: Tăureni, ororiu de Câmpie (MS), Năoiu (CJ), ajungând până în zona Munților Călimani, în Cieru de Jos, Beica de Jos, Hodac, Valea Kasvei (MS). […].
O ramură descendentă a nobilei familii Harșian, care s-a afirmat la loc de cinste în țară, se regăsește azi stabilită în Bistrița.
Deviza familiei Harșian de Harția este „INGENIO ET VIRTUTE“
Inginerul Octavian Harșianu deține, pe lângă vie, și o fermă de animale care îi furnizează materia primă pentru preparate culinare pe care le servește la degustările de vinuri pe care le organizează, uneori, pentru grupuri restrânse, la crama de la Dumitra. În opinia sa, turismul viticol, o noțiune despre care se vorbește tot mai des în România, în ultimii ani, este un proiect de viitor cu șanse reale de succes.
„Are viitor mare. Noi încă nu suntem organizați, suntem numai în anul trei, și chiar cu suprafața asta mica și fără să avem posibilități de cazare, dar o să facem o să încercăm turismul viticol, să aducem oameni. Dar chiar în situația asta în care suntem pe terasa asta, am avut un grup de francezi, elvețieni, nemți, finlandezi…și au plecat cu o impresie foarte, foarte bună și cu foarte multe butelii de vin“, a spus Harșianu.
