Fostul secretar de stat din Ministerul Justiţiei, judecătorul bistrițean Ovidiu Puţura, a săvârşit infracţiunea de trafic de influenţă. motiv pentru care a fost condamnat la cinci ani de închisoare.

Conform adevarul.ro, judecătorul George Matei, de la Curtea de Apel București, a motivat această sentință, făcând referire la reperele morale ale incukpatului. Acesta a tras concluzia că Ovidiu Puțura a primit șpagă „pentru a putea merge la vânători gratis şi a se caza la hoteluri de lux cu prezenţe feminine, element ce denotă o lipsă de repere morale şi o mare uşurinţă în a accepta săvârşirea unei infracţiuni foarte grave”.

Acesta a mai concluzionat despre Puțura că nivelul de educaţie este unul înalt, situaţia materială este una bună, astfel încât, Curtea consideră că doar lăcomia şi tendinţele hedoniste l-au determinat pe inculpat să săvârşească infracţiunile, element ce indică necesitatea petrecerii unei perioade într-un mediu mai auster, unde să înţeleagă mai bine esenţa adevăratelor valori protejate de lege, bineînţeles beneficiind şi de sprijinul unui personal de specialitate (psihologi, pedagogi, gardieni etc)”.

Judecătorul Ovidiu Puțura a fost numit în funcţia de secretar de stat pe 17 mai 2012, în mandatul de ministru al PSD-istului Titus Corlăţean (7 mai 2012-6 august 2012). Era în perioada în care care USL a preluat guvernarea. Anterior, Puţura (43 de ani) a fost judecător la Tribunalul Bistriţa şi director la Direcţia de contencios administrativ din Ministerul Justiţiei.

În primăvara anului 2013, numele lui a fost vehiculat pentru ocuparea postului de Ministru al Justiţiei, ca succesor al Monei Pivniceru (23 august 2012- 27 martie 2013), care era propusă de PNL ca judecător la Curtea Constituţională. Magistratul a fost eliberat pe 24 februarie 2014 din funcţia de secretar de stat. Pe 21 ianuarie 2015, judecătorul a fost arestat pentru corupţie şi a fost suspendat din magistratură. El a fost arestat preventiv aproape 6 luni, până pe 10 iulie 2015. Ovidiu Puţura (foto Mediafax- în momentul reţinerii) a negat în timpul anchetei şi în timpul procesului toate acuzaţiile DNA. „Inculpatul a avut o poziţie constantă de nerecunoaştere a faptelor, în pofida evidentelor probatorii, dar pe care Curtea nu o va avea în vedere ca un element de înăsprire a tratamentului sancţionator, fiind doar o expresie a dreptului la apărare”, arată Curtea de Apel Bucureşti.

SPUNE-TI PAREREA